ECONOMIC. Datoria publică a României este estimată să atingă 1.100 de miliarde de lei până la sfârșitul anului 2025, echivalentul a aproximativ 60% din PIB, potrivit ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare. Comparativ cu 2021, când nivelul datoriei era de aproximativ 570 miliarde lei (48,3% din PIB), creșterea este semnificativă. La finalul lui 2024, aceasta ajunsese deja la 963,9 miliarde lei, adică 54,8% din PIB.
Ministrul a recunoscut că, în ciuda semnalelor transmise în mod constant de oficialii europeni, România nu a implementat măsurile fiscale cerute. Chiar și solicitarea oficială din ianuarie, prin care se cerea un raport de măsuri corective până în aprilie, a fost ignorată, iar lipsa unui răspuns continuă și după termenul limită.
Întrebat într-o emisiune TV despre impactul pachetului fiscal-bugetar asupra populației, Nazare a admis că există efecte negative asupra nivelului de trai și asupra inflației. Deși măsurile contribuie la stabilizarea economică și previn retrogradarea României din categoria statelor recomandate pentru investiții, acestea vin cu un preț.
„Acest pachet ne salvează de o situație economică dezastruoasă, dar are consecințe vizibile în creșterea inflației. Trebuie să fim sinceri și să le explicăm românilor că plătim un cost pentru a evita unul mult mai grav”, a declarat Nazare.
Întrebat cât de aproape a fost România de o retrogradare, ministrul a răspuns: „Foarte aproape. Niciodată nu am fost într-o situație economică atât de critică precum acum.” El a reamintit că a participat la decizii majore în timpul crizei din 2009 și după pandemia din 2021, însă actualul context este, potrivit lui, mult mai dificil, în principal din cauza creșterii masive a datoriei publice.
Nazare a subliniat că, față de acum cinci sau cincisprezece ani, România se confruntă cu riscuri economice mult mai ridicate:
„Datoria publică a crescut de la 570 la peste 1.100 de miliarde de lei în cinci ani. Acest salt ne plasează într-o zonă periculoasă, cu expuneri mult mai mari.”
De asemenea, ministrul a atras atenția că autoritățile române au ignorat în mod repetat solicitările Comisiei Europene de a implementa corecții economice:
„Ni s-au cerut măsuri concrete de trei ani, iar în ultimul an și jumătate presiunea a crescut. România nu a reacționat, nici la începutul acestui an, nici ulterior.”
