SESIZARE. Curtea Constituțională a României (CCR) a respins joi, în unanimitate, sesizarea depusă de președintele Nicușor Dan privind legea care modifică și completează cadrul legislativ pentru combaterea antisemitismului, a xenofobiei și a ideologiilor de tip fascist și legionar. Potrivit deciziei CCR, legea este clară, precisă și previzibilă, iar criticile formulate de șeful statului sunt considerate neîntemeiate.
CCR a analizat mai multe articole din OUG 31/2002 și din Legea 157/2018, concluzionând că modificările aduse de Parlament respectă Constituția și protejează valorile esențiale ale unei societăți democratice, prin mijloace legale și proporționale, inclusiv din perspectiva dreptului penal.
Judecătorii au precizat că noțiuni precum „fascism”, „nazism” sau „legionarism” nu pot fi relativizate, întrucât reflectă regimuri istorice totalitare care au promovat violența, antisemitismul și exterminarea în masă. CCR a subliniat că astfel de concepte nu pot fi folosite sub pretextul libertății de exprimare într-o democrație autentică.
Curtea a mai transmis că, prin această lege, se urmărește prevenirea oricărei glorificări a regimurilor criminale și a persoanelor vinovate de crime împotriva umanității, într-un mod perfect compatibil cu normele europene și cu jurisprudența CEDO.
Decizia vine la scurt timp după ce CCR a respins, tot în unanimitate, o altă sesizare cu argumente similare, depusă de un grup de parlamentari.
Nicușor Dan, în sesizarea sa, a susținut că legea ar fi lipsită de claritate, invocând ambiguitatea termenilor „legionar” și „fascist”, care, în opinia sa, pot duce la interpretări abuzive și practici judiciare neunitare. Președintele a avertizat că sancțiunile prevăzute de lege sunt dure, ceea ce ar putea afecta libertatea individuală în lipsa unor definiții precise.
El a mai argumentat că într-un climat politic polarizat, orice măsură dezechilibrată a statului poate alimenta tensiuni sociale și poate submina încrederea cetățenilor în autorități.
Totuși, Curtea a respins toate aceste argumente, afirmând că legea respectă cerințele de claritate și predictibilitate, nu afectează libertatea de exprimare și este compatibilă cu statul de drept.
