ECONOMIE. România a înregistrat cea mai accelerată creștere a productivității din Uniunea Europeană în ultimii zece ani, depășind țări ca Polonia, Serbia sau Croația. Conform unei analize realizate de Erste Group, productivitatea reală pe persoană a crescut cu aproximativ 33% din 2015 încoace. Chiar și așa, costurile cu forța de muncă, deși în creștere accentuată, rămân printre cele mai mici din blocul comunitar.
În privința costurilor salariale, România a înregistrat o dublare a acestora față de 2015, depășind ritmul de creștere al productivității. Chiar și așa, acestea reprezintă doar aproximativ 35% din media UE, fiind devansate doar de Bulgaria. În același timp, nivelul scăzut de acumulare de capital și subdezvoltarea infrastructurii economice frânează potențialul de creștere sustenabilă.
Provocările viitorului: de la mașini electrice la energie scumpă
Economiile din Europa Centrală și de Est (ECE), inclusiv România, se confruntă cu obstacole majore: tranziția industriei auto către vehicule electrice și explozia prețurilor la energie. Deși regiunea produce circa 30% din autoturismele din UE, doar Ungaria pare pregătită pentru schimbare, atrăgând investiții masive din China în fabrici de baterii. În contrast, România are de recuperat la infrastructura de încărcare, chiar dacă a înregistrat cea mai rapidă creștere a numărului de stații în ultimii cinci ani.
În privința energiei, România stă mai bine decât alte state ECE la eficiența energetică, dar este totuși vulnerabilă la creșterea prețurilor. Costurile pentru industrie au crescut exponențial, în unele cazuri chiar cu 120%, iar viitoarea implementare a mecanismului de taxare a emisiilor de carbon (ETS) va adăuga presiune suplimentară pe firmele locale.
România: avantaje de cost, dar deficite structurale
Cu toate că păstrează un avantaj competitiv prin costuri reduse ale muncii, România rămâne în urma altor state ECE la capitolele infrastructură și guvernanță economică. În clasamentul global al competitivității realizat de IMD, România ocupă locul 49 din 69 de țări, cu mult în spatele Cehiei (25) sau Germaniei (19).
Cu toate acestea, în industria prelucrătoare, România se clasează pe locul 26 la nivel mondial, conform unui raport al UNIDO. Totuși, ponderea industriei medii și înalte tehnologii în PIB este considerabil mai mică decât în Ungaria sau Cehia.
Investiții și demografie: semnale de alarmă
Pe partea de investiții, România stă relativ bine ca pondere în PIB, dar stocul de capital per angajat rămâne scăzut. Companiile locale investesc, însă nu suficient pentru a genera salturi tehnologice.
Un alt obstacol major îl reprezintă declinul demografic. Populația activă din România este în scădere, iar diferența de participare între femei și bărbați pe piața muncii este cea mai mare din regiune, circa 16%. De asemenea, rata de adoptare a inteligenței artificiale în companii este încă redusă, deși aceasta ar putea compensa în viitor lipsa forței de muncă.
România rămâne o economie dinamică, cu o productivitate în creștere și costuri atractive pentru investitori, dar cu un echilibru fragil. Viitorul economic depinde de investiții inteligente în infrastructură, energie verde, digitalizare și educație. Fără aceste ajustări, avantajul competitiv actual riscă să se erodeze rapid.
