BUGETAR. Comisia Europeană a oferit un spectacol de birocrație haotică, după ce Ursula von der Leyen a fost trimisă în fața presei cu o prezentare bugetară lipsită de coerență, încheiată cu un total uluitor: 101%. În loc de clarificări privind Cadrul Financiar Multianual, opinia publică a primit o mostră de dezorganizare fără precedent.
Dezastru în direct: calcule absurde și capitole fără logică
În plin proces de negocieri tensionate, cifrele din documentele interne au fost modificate de mai multe ori, pe fondul presiunilor venite din partea unor negociatori-cheie precum Roxana Mînzatu (România), Raffaele Fitto (Italia) și Jeppe Hansen (Danemarca). Rezultatul? O compilație de tabele incoerente, pe care Ursula a fost nevoită să o prezinte public. Totalul bugetului a depășit chiar și limita aritmeticii de bază, adunând 101%, iar alocările pe domenii păreau făcute la întâmplare.
Potrivit surselor din interiorul Comisiei, documentele au fost refăcute din oră în oră, fără coordonare între departamente. Situația a fost atât de jenantă, încât în toiul nopții, Comisia a emis o declarație evazivă, invocând lipsa unei validări juridice finale: „Documentul nu este definitiv.”
Declin instituțional sau sabotaj din interior?
Scandalul ridică semne serioase de întrebare cu privire la profesionalismul administrației europene. Dacă altădată Comisia se remarca prin rigoare, astăzi pare că deciziile sunt luate în grabă, fără control și fără standarde minime de calitate. În trecut, un comisar nu ieșea în public fără un dosar impecabil. Acum, pare că nimeni nu-și mai asumă responsabilitatea – sau, mai grav, că haosul e voit.
Agricultura și coeziunea, sacrificate discret
Printre cifrele aruncate la întâmplare, s-a strecurat și o veste alarmantă: agricultura și politica de coeziune pierd teren în noul buget european. În schimb, cresc semnificativ alocările pentru apărare și digitalizare. Surse din Comisie recunosc, neoficial, că după 2034, aceste două politici fundamentale ar putea dispărea complet din prioritățile Uniunii.
Această direcție riscă să rupă și mai mult legătura dintre Bruxelles și cetățenii europeni, mai ales în regiunile care încă depind de fonduri pentru dezvoltare rurală și susținerea agriculturii locale.
