SECETĂ. Perioadele prelungite de secetă și temperaturile record sporesc riscul ca apa dulce să devină tot mai rară la nivel mondial. În Europa, începutul lunii august a marcat cel mai sever episod de secetă de până acum, afectând peste jumătate din soluri (51%), potrivit Observatorului European al Secetei (EDO).
Cererea tot mai mare de apă dulce, combinată cu valurile de căldură și secetă, face ca resursa să fie din ce în ce mai limitată. Apa potabilă reprezintă doar 0,5% din totalul apei de pe planetă, fiind singura utilizabilă pentru consum, igienă și irigarea culturilor. În prezent, aproximativ două miliarde de oameni nu au acces regulat la apă potabilă, iar jumătate din populația globală suferă de lipsa apei cel puțin o parte din an.
Între 1-10 august, 51,3% din solurile Europei și ale bazinului mediteranean au fost afectate de secetă, cel mai ridicat nivel înregistrat de la începutul colectării datelor în 2012. Cauza: seceta s-a instalat încă din aprilie, ceea ce face ca episodul din acest an să fie mai sever decât cel din vara 2022. Cele mai afectate regiuni sunt Caucazul și nordul Balcanilor, cu țări precum Georgia și Armenia cu 97% din teritoriu sub secetă, urmate de Bulgaria, Kosovo, Serbia, Macedonia de Nord, Albania, Ungaria și Muntenegru.
Și regiunile mediteraneene, Spania, Portugalia, Italia, s-au confruntat cu incendii puternice, în timp ce Marea Britanie (69,5%) și Franța (63%) au înregistrat niveluri grave de secetă. Singura veste bună a fost Europa Centrală, unde Germania, Elveția, Austria și Cehia au revenit la niveluri normale de umiditate a solului și vegetație.
Seceta severă crește concurența pentru resursele de apă. Agricultorii cer cantități mari pentru culturile afectate, iar sectorul IT, în special centrele de date, consumă de asemenea cantități uriașe pentru răcire. În țările aride din Africa și Orientul Mijlociu, lipsa apei ar putea reduce economiile locale cu până la 25% în următorii 20-30 de ani, potrivit președintelui UNESCO pentru economisirea apei. Deficitul de apă va afecta producția agricolă, comerțul, ocuparea forței de muncă și va genera migrație în masă.
Calin Georgescu atrăgea atenția că apa va deveni un factor strategic esențial, iar cei care o vor controla vor deține un avantaj decisiv în viitor.
Temperaturile ridicate și seceta au afectat râurile, lacurile și rezervoarele, perturbând ciclul hidrologic și reducând umiditatea și nutrienții din sol, cu impact direct asupra agriculturii. Problemele sunt agravate de distrugerea ecosistemelor de apă dulce, pierdute în proporție de o treime între 1970 și prezent, potrivit WWF. Restaurarea acestora necesită investiții semnificative, iar criza de apă va încetini dezvoltarea economiilor emergente.
