ELECTORAL. Pe 28 septembrie, Republica Moldova intră într-un nou exercițiu electoral crucial: alegerea viitorului Parlament. Deși în cursă sunt înscrise 15 partide, trei blocuri politice și patru candidați independenți, realitatea politică arată că doar patru formațiuni au șanse reale să depășească pragul electoral și să joace un rol în viitorul legislativ: Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), Blocul Electoral Patriotic al socialiștilor și comuniștilor, Partidul Nostru al lui Renato Usatîi și Blocul Alternativa, condus de primarul Chișinăului, Ion Ceban.
Cea mai mare provocare rămâne lipsa unui potențial învingător clar. Niciuna dintre formațiuni nu pare capabilă să obțină majoritatea, iar liderii politici au anunțat deja că exclud alianțele între ei. Astfel, se conturează scenariul unor alegeri anticipate, cu un risc major de instabilitate politică.
PAS – partidul pro-european aflat la guvernare
PAS, partid fondat de Maia Sandu și aflat la putere din 2021, intră în alegeri cu un scor estimat între 36 și 39% în sondaje. Lista candidaților îi include pe președintele formațiunii Igor Grosu, premierul Dorin Recean și vicepreședinta Parlamentului Doina Gherman.
Pentru a arăta deschidere către societate, PAS a introdus și personalități din alte domenii: luptătoarea Anastasia Nichita, campioană europeană, și dirijorul Nicolae Botgros, nume de referință în muzica populară. Totuși, această strategie a stârnit critici privind lipsa de experiență politică a unor candidați.
Mesajul PAS este centrat pe integrarea în Uniunea Europeană, văzută ca singura garanție de securitate și dezvoltare. În schimb, opoziția acuză guvernarea de criză economică, inflație ridicată și reforme începute, dar neterminate.
Blocul Electoral Patriotic – sub semnul Moscovei
Alianța formată de Igor Dodon, Vladimir Voronin și Vasile Tarlev mizează pe discursul tradițional de stânga și pe apropierea de Rusia. Blocul a fost lovit de un scandal intern după ce formațiunea „Inima Moldovei” a Irinei Vlah a fost exclusă, fiind acuzată de finanțări ilegale.
În timp ce liderii neagă dependența de Kremlin, declarațiile și acțiunile lor transmit contrariul: vizite la Moscova, critici constante la adresa UE și refuzul de a condamna agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. Blocul este vizat și de acuzații de corupere a alegătorilor și de utilizare a resurselor externe în campanie.
Renato Usatîi – „pro-europeanul” cu trecut dubios
Fostul primar al municipiului Bălți, Renato Usatîi, intră în cursă cu „Partidul Nostru”. Om de afaceri prosper, cu averi substanțiale obținute în Rusia, Usatîi a fost implicat în numeroase anchete penale, unele vizând spălare de bani și finanțare ilegală.
Cu toate acestea, politicianul încearcă acum să se repoziționeze ca pro-european. Argumentul său este pragmatic: „atâta timp cât poporul este pro-european, și eu sunt”. În realitate, imaginea sa rămâne asociată cu influențele rusești și cu scandalurile de corupție.
Blocul „Alternativa” – Ion Ceban între două lumi
O altă forță creditată cu șanse de a intra în Parlament este Blocul „Alternativa”, construit în jurul primarului Chișinăului, Ion Ceban, alături de fostul premier Ion Chicu, ideologul de stânga Mark Tkaciuk și fostul procuror general Alexandr Stoianoglo.
Deși se declară pro-european, trecutul lui Ceban ridică mari suspiciuni. În trecut, a susținut deschis aderarea la Uniunea Vamală cu Rusia, a beneficiat de consultanță electorală rusească și, recent, a primit interdicția de a intra în România și în spațiul Schengen, o măsură care alimentează și mai mult îndoielile privind legăturile sale externe.
Posibil scenariu post-electoral: blocaj și alegeri anticipate
După scrutin, se preconizează negocieri extrem de dificile. Blocul „Patriotic” exclude categoric colaborarea cu PAS, iar „Alternativa” nu acceptă o alianță cu socialiștii. O combinație între PAS și Usatîi pare de asemenea imposibilă, având în vedere atacurile reciproce din campanie.
Astfel, instabilitatea politică devine cel mai probabil rezultat al votului din 28 septembrie. Moldova riscă să intre într-un nou ciclu de alegeri anticipate, cu costuri suplimentare și o continuă erodare a încrederii cetățenilor în clasa politică.
Alegerile din Republica Moldova nu sunt doar un exercițiu democratic, ci și un test de orientare geopolitică. Între promisiunea integrării europene și tentația legăturilor cu Moscova, între promisiuni electorale și lipsa de soluții reale, viitorul Parlament ar putea decide direcția țării pentru următorul deceniu.
