CRIZĂ. Cheltuielile statului cu plata dobânzilor au crescut exploziv în 2025, în timp ce investițiile publice au fost reduse semnificativ. Potrivit unui raport al Ministerului Finanțelor, în primele nouă luni ale anului guvernul condus de Ilie Bolojan a plătit 40 de miliarde de lei doar pentru dobânzi – o creștere de 50% față de perioada similară din 2024.
În mod ironic, suma alocată pentru investiții a fost identică (40 de miliarde de lei) însă în scădere cu 6% față de anul trecut. Cu alte cuvinte, guvernul cheltuie la fel de mult pentru datorii ca pentru dezvoltare, o situație care ridică îngrijorări privind direcția bugetară a țării.
Guvernul se împrumută pentru a plăti datorii vechi
Datele arată că dobânzile reprezintă 40% din deficitul bugetar, estimat la 100 de miliarde de lei. Cum încasările statului nu acoperă cheltuielile, guvernul este obligat să se împrumute nu doar pentru a acoperi deficitul, ci și pentru a plăti datoriile ajunse la scadență.
Astfel, în loc să împrumute doar 150 de miliarde de lei pentru acoperirea deficitului până la finalul anului, executivul are nevoie de 260 de miliarde, diferența de 110 miliarde de lei fiind destinată rambursării împrumuturilor vechi.
Doar în ultima lună, Guvernul Bolojan s-a împrumutat cu peste 3 miliarde de lei, la dobânzi de peste 7%, una dintre cele mai ridicate valori din ultimii ani.
Investițiile, primele tăiate
Potrivit execuției bugetare, cheltuielile de capital (cele destinate investițiilor din fonduri naționale) au scăzut cu 6% în intervalul ianuarie–septembrie 2025. Statul a cheltuit cu 3 miliarde de lei mai puțin decât anul trecut pentru dezvoltare.
În schimb, alte categorii de cheltuieli au crescut:
-Salariile bugetarilor: 127 mld. lei (+6%)
-Bunuri și servicii: 71 mld. lei (+7%)
-Pensiile și asistența socială: 188 mld. lei (+13%)
Aceste cheltuieli, fiind recurente și inflexibile, nu pot fi reduse rapid, motiv pentru care investițiile devin primele victime atunci când bugetul este tensionat.
Datoria publică depășește 1.000 miliarde de lei
Datoria publică a României a trecut pragul de 1.000 de miliarde de lei, ajungând la peste 57% din PIB — aproape de limita maximă admisă în Uniunea Europeană, de 60% din PIB.
În 2019, datoria era de doar 37% din PIB, însă creșterea accelerată din ultimii ani a adus România în zona de risc fiscal.
Economiștii atrag atenția că nu doar nivelul datoriei contează, ci și capacitatea de rambursare, adică volumul taxelor și impozitelor pe care statul le poate colecta pentru a-și onora obligațiile.
Economia riscă să intre în blocaj
În loc să stimuleze relansarea economică prin investiții publice, Guvernul a ales să direcționeze fondurile către plata dobânzilor și datoriilor vechi, în timp ce costurile administrative continuă să crească.
Specialiștii avertizează că lipsa investițiilor va afecta pe termen lung dezvoltarea economică, crearea de locuri de muncă și veniturile la buget, amplificând riscul unei crize financiare.
