FINANCIAR. Banca Națională a României (BNR) trage un semnal de alarmă privind evoluția prețurilor: inflația se apropie din nou de pragul de 10%, în principal din cauza creșterii TVA-ului și a accizelor aplicate în timpul verii. Efectul acestor majorări se resimte puternic în prețurile de consum, în timp ce salariile reale și consumul populației continuă să scadă, afectând întreaga economie.
În raportul publicat joi, BNR precizează că rata anuală a inflației a urcat la 9,85% în luna august, impulsionată de noile măsuri fiscale introduse la începutul lunii. Instituția arată că scumpirile s-au extins în aproape toate sectoarele economice, fiind cauzate de creșterea taxelor indirecte.
Potrivit BNR, aproximativ 85% din majorarea TVA-ului și a accizelor s-a transpus rapid în prețurile finale plătite de consumatori, contribuind cu aproape două puncte procentuale la rata totală a inflației. De asemenea, inflația de bază – care exclude energia și alimentele volatile – a urcat la 7,9%, semnalând o tendință persistentă de scumpire în sectoarele de servicii, chirii și produse procesate.
Pe lângă impactul fiscal, activitatea economică a început să încetinească. Producția industrială a scăzut cu 2% față de iulie, iar consumul populației s-a redus cu aproape 4% în termeni reali, pe fondul diminuării salariului net real cu 5% față de aceeași perioadă din 2024. În sectorul privat, salariile au crescut cu 8,6%, în timp ce în sectorul public au rămas aproape constante.
Pentru a ține sub control scumpirile, BNR a menținut dobânda-cheie la 6,5%, însă avertizează că presiunile inflaționiste persistă. Prognoza actualizată indică o inflație de 9,2% în septembrie și 8,8% la sfârșitul anului, aproape dublu față de estimarea anterioară. O revenire spre nivelul țintă de 3% este anticipată abia la finele anului 2026.
Raportul subliniază și problemele privind absorbția fondurilor europene, menționând că ritmul lent și blocajele administrative pot frâna relansarea investițiilor și crearea de locuri de muncă.
Pe lângă dificultățile interne, BNR avertizează asupra riscurilor externe, precum războiul din Ucraina, tensiunile din Orientul Mijlociu și incertitudinile comerciale globale, care pot amplifica instabilitatea economică. Deși leul s-a depreciat ușor față de euro, fluctuațiile au rămas sub control, însă deficitul extern rămâne una dintre cele mai mari vulnerabilități ale economiei românești.
