FISCAL. Fondul Monetar Internațional avertizează că România are nevoie de o nouă rundă de ajustări fiscale începând cu 2027, pentru a stabiliza datoria publică raportată la PIB și pentru a păstra încrederea piețelor financiare. În raportul publicat după evaluarea anuală a economiei românești, FMI subliniază că sunt necesare măsuri suplimentare față de cele deja planificate pentru perioada 2025–2026.
Printre soluțiile propuse de Fond se numără:
-introducerea unui impozit progresiv pe venit,
-reformarea sistemului de impozitare a proprietăților, bazată pe valorile reale de piață,
-scăderea suplimentară a plafonului pentru microîntreprinderi,
-limitarea creșterilor salariale și a pensiilor după 2026.
FMI mai arată că o taxă pe cifra de afaceri aplicată companiilor mari pune o presiune disproporționată pe firmele cu profituri reduse, ceea ce poate afecta investițiile.
Context economic: creștere lentă, deficite ridicate, presiuni pe buget
Raportul arată că economia României va continua să crească moderat în următorii ani, însă presiunile asupra bugetului s-au intensificat, în special din cauza:
-majorării cheltuielilor cu pensii și salarii publice,
-extinderii investițiilor finanțate din surse interne,
-amplificării dezechilibrelor interne și externe.
FMI amintește că pachetul de măsuri fiscale adoptat pentru 2025–2026, inclusiv creșterea TVA și alte modificări ale taxării, a contribuit la evitarea suspendării fondurilor europene și la menținerea ratingului de țară în categoria investițională.
Totuși, instituția avertizează că inflația va rămâne ridicată până la jumătatea lui 2026, din cauza creșterii TVA și a eliminării plafonării prețurilor la energie.
Consolidarea fiscală: insuficientă fără noi măsuri după 2027
FMI estimează că deficitul fiscal va scădea la 8,2% din PIB în 2025 și 5,8% în 2026, dar va rămâne la aproximativ 5% până în 2030, dacă nu sunt introduse reforme noi.
În acest scenariu, datoria publică ar putea ajunge la 70% din PIB până în 2030, nivel considerat un risc ridicat pentru stabilitatea financiară a României.
Recomandările detaliate ale FMI: taxe, muncă, proprietăți
FMI propune un set amplu de reforme fiscale, cu scopul de a crește veniturile statului și de a reduce inechitățile:
1. Impozit progresiv pe venit
Ar crește veniturile cu cel puțin 0,5% din PIB, ar reduce inechitățile, impactul majorărilor ar putea fi compensat prin diminuarea contribuției la sănătate.
Se recomandă majorarea deducerilor pentru salariile mici, extinderea sprijinului pentru familiile vulnerabile, eliminarea completă a facilităților rămase, inclusiv cele pentru pensionari, deoarece costă încă 0,6% din PIB.
2. Impozit pe proprietate recalibrat
FMI subliniază că România colectează din aceste taxe doar jumătate din media UE.
O reformă bazată pe valoarea reală a locuințelor ar aduce suplimentar 0,1–0,2% din PIB anual.
3. Reducerea pragului pentru microîntreprinderi
Plafonul a scăzut la 250.000 euro în 2025 va coborî la 100.000 euro în 2026 FMI recomandă alinierea la nivelul de 88.500 euro (pragul de scutire de TVA).
4. Renunțarea la taxele pe cifra de afaceri
FMI avertizează că:
-taxa pe cifra de afaceri a băncilor (care va urca la 4% în 2026) și taxa aplicată companiilor mari
-sunt distorsionante și lovesc în firmele cu profituri mici.
Politica monetară și riscurile macroeconomice
FMI recomandă BNR să mențină o abordare prudentă, să reducă dobânzile abia după temperarea clară a inflației și a creșterilor salariale.
Riscuri identificate:
-presiuni inflaționiste cauzate de energie și climă,
-întârzieri în reforme,
-deprecierea investițiilor străine,
-posibila scădere a ratingului de țară,
-creșterea tensiunilor geopolitice.
Reforme structurale: stat eficient, luptă anticorupție, companii de stat monitorizate
FMI subliniază că o creștere economică solidă depinde de utilizarea integrală a fondurilor europene, reducerea economiei informale, accelerarea proiectelor anticorupție, îmbunătățirea calității reglementărilor.
O nouă agenție independentă pentru supravegherea marilor companii de stat este considerată un pas important, cu condiția ca membrii conducerii să fie numiți rapid.
În concluzie
FMI transmite că planul fiscal actual nu este suficient și că România are nevoie, din 2027, de reforme fiscale suplimentare, măsuri de stabilizare a datoriei publice, o abordare moderată privind salariile și pensiile, consolidarea politicii monetare, accelerarea reformelor structurale.
Aceste acțiuni sunt, în viziunea FMI, esențiale pentru stabilitatea financiară pe termen mediu și pentru evitarea unor riscuri majore asupra economiei.
