EUROINS. La trei ani după primele dezvăluiri din presă, autoritățile anchetează oficial ceea ce jurnaliștii documentaseră încă din 2023: modul în care sute de milioane de euro din banii de RCA ai românilor au fost scoși din țară, urmând o schemă asemănătoare cu cea folosită anterior în cazul City Insurance. Diferența este că, de această dată, banii nu au mai luat drumul Caraibelor, ci al Sofiei.
Primele semne ale scandalului
Totul a început cu un document trimis din sediul Autorității Financiare din Marea Britanie, clădirea de la 12 Endeavour Square, Londra, către instituțiile din România. Jurnaliștii au intrat în posesia acestui material în ianuarie 2023. Acolo erau menționate indicii serioase privind deturnarea unor fonduri care proveneau din industria asigurărilor din România.
Precedentul City Insurance
În cazul City Insurance, britanicii arătau că șefii companiei trimiseseră bani în afara țării, direcționându-i prin instituții financiare din Caraibe, fără ca asigurații români să mai fie despăgubiți. Între timp, societatea intrase în faliment, iar locul său în piața RCA fusese ocupat rapid de Euroins.
Schema se repetă
Investigațiile jurnalistice au dezvăluit că un mecanism similar funcționa și în cadrul Euroins, controlată din Bulgaria. Firma, care ajunsese să dețină 31% din piața RCA și aproape două milioane de asigurați, nu raporta către ASF o parte dintre dosarele de daună. Rezultatul: valuri de procese, nu mai puțin de 100.000 de acțiuni deschise în patru ani, o cifră fără precedent în piața locală.
Banii, trimiși direct la Sofia
Investigația publicată de Libertatea a arătat că, în primăvara lui 2023, după ce scandalul devenise public, conducerea Eurohold Bulgaria a transferat 1,58 miliarde de lei în Bulgaria, în timp ce autoritățile române erau deja sesizate. Erau bani proveniți de la companii și persoane fizice din România.
Reacția întârziată a instituțiilor
Deși scandalul fusese documentat în presă din 2023 și fusese însoțit de plângeri penale depuse de ASF, abia în noiembrie 2025, Parchetul anunță percheziții la sediile Euroins și la persoane implicate. Rămâne însă întrebarea: ce se mai poate găsi după aproape 1.000 de zile de la transferurile suspecte?
Ce urmează?
Dimensiunea rețelelor din spatele falimentelor succesive, Astra, Carpatica, City, Euroins, este un subiect care ar merita un raport complet al instituțiilor de securitate. Peste 1 miliard de euro va fi plătit de contribuabili pentru aceste colapsuri în lanț.
Îngrijorarea cetățenilor rămâne însă alta: ca nu cumva anchetele să evite responsabilizarea celor din ASF, Parchete, Poliție și alte structuri care au asistat pasiv la derularea acestui mecanism. Pericolul este ca, odată ce faptele se vor prescrie, exact aceleași persoane să rămână în aceleași funcții, doar cu salarii mai mari, declarând liniștiți: „Noi am făcut ce am putut”.
