DEFICIT. România a încheiat 2024 cu o deteriorare accentuată a poziției sale externe, potrivit Raportului anual al Băncii Naționale a României privind balanța de plăți, publicat marți. Deficitul de cont curent a ajuns la 28,9 miliarde de euro, echivalentul a 8,2% din PIB, în creștere semnificativă față de 6,7% înregistrat în 2023.
Acest nivel se situează printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană și evidențiază o problemă structurală majoră: economia românească continuă să consume mai mult decât produce pentru piețele externe, apelând constant la resurse din afara țării.
Ce indică, în realitate, deficitul de cont curent
Contul curent reflectă relațiile economice ale unei țări cu restul lumii, incluzând schimburile comerciale, serviciile, veniturile și transferurile. Un deficit mare și persistent arată că funcționarea economiei depinde de finanțare externă, iar în 2024 această dependență s-a accentuat vizibil.
Cauzele adâncirii dezechilibrului
Analiza BNR identifică mai multe surse ale deteriorării:
Creșterea importurilor, în paralel cu stagnarea exporturilor, a dus deficitul balanței bunurilor la aproape 33 de miliarde de euro, semn al competitivității scăzute a producției interne și al cererii interne ridicate.
Serviciile, unul dintre puținele puncte forte ale economiei externe, au generat un surplus mai mic decât în anul precedent, în special din cauza scăderii veniturilor din transporturi și servicii pentru afaceri.
Fondurile europene cu caracter curent au intrat în volume mai reduse, diminuând o sursă importantă de echilibrare a contului curent.
Un aspect esențial subliniat de Banca Națională a României este că deficitul extern nu a crescut ca urmare a unei expansiuni a investițiilor, ci pe fondul reducerii economisirii naționale, mai ales în sectorul public.
În 2024, consumul a avansat mai rapid decât veniturile, economisirea s-a diminuat, iar diferența s-a reflectat direct în importuri mai mari și într-un deficit extern mai pronunțat. Datele indică faptul că sectorul public a fost principalul contributor la dezechilibru, în timp ce sectorul privat a rămas relativ echilibrat din punct de vedere extern.
Cum este finanțat deficitul
Dezechilibrul de cont curent a fost acoperit prin intrări de capital. Contul financiar a înregistrat fluxuri nete pozitive de aproximativ 20 de miliarde de euro, provenite din investiții directe, investiții de portofoliu, în special titluri de stat, și alte fluxuri financiare, inclusiv împrumuturi.
Pe termen scurt, România nu se confruntă cu dificultăți imediate de finanțare. Totuși, structura acestor finanțări devine tot mai sensibilă, deoarece crește ponderea datoriei și a capitalului împrumutat, în detrimentul investițiilor productive pe termen lung.
Pe termen mediu, acest model implică costuri de finanțare mai ridicate, o capacitate mai redusă de absorbție a șocurilor externe și ajustări inevitabile ale cheltuielilor publice.
La nivel macroeconomic, nivelul de trai este susținut parțial din resurse externe, ceea ce face economia României mai vulnerabilă în perioadele de înăsprire a condițiilor de finanțare internațională.
De ce este important acest semnal
Un deficit extern ridicat și persistent înseamnă presiuni asupra cursului de schimb, costuri mai mari pentru finanțarea statului, vulnerabilitate crescută la șocuri externe și un spațiu tot mai limitat pentru politici fiscale expansioniste.
Datele BNR nu indică o criză imediată, dar transmit un avertisment clar: actualul model de creștere economică, bazat pe consum și importuri, generează dezechilibre externe tot mai greu de susținut.
