AI. Creșterea rapidă a tehnologiilor de inteligență artificială nu se reflectă doar în aplicațiile de pe telefoane sau în birouri, ci și în impactul ascuns al infrastructurii care le susține: centre de date, servere, răcire și energie. În 2025, acest impact asupra mediului a început să fie evaluat mai precis, iar cifrele arată că AI devine o provocare majoră atât pentru marile companii tehnologice, cât și pentru statele care doresc să devină hub-uri pentru aceste tehnologii.
Un studiu citat de The Guardian arată că sistemele de inteligență artificială consumă anual sute de miliarde de litri de apă și generează emisii de CO₂ comparabile cu cele ale unor industrii mari.
Amprenta AI în 2025
Potrivit cercetătorului olandez Alex de Vries-Gao, fondator al platformei Digiconomist, publicat în revista Patterns, emisiile de carbon generate de sistemele AI ar putea atinge în 2025 aproximativ 80 de milioane de tone de CO₂, în timp ce consumul de apă asociat AI ar putea ajunge la 765 de miliarde de litri pe an. Este important de subliniat că AI nu „bea apă” direct; apa este folosită indirect, mai ales pentru răcirea centrelor de date și pentru producerea energiei necesare funcționării acestora.
De ce AI consumă atât de multă energie
Modelele mari de AI rulează în centre de date cu o densitate mare de procesoare, care necesită cantități considerabile de energie și produc căldură, ceea ce obligă operatorii să investească în sisteme de răcire, pe bază de apă sau aer, cu un cost energetic semnificativ. Pe măsură ce AI se integrează în tot mai multe produse și servicii, consumul crește rapid.
Conform Agenției Internaționale a Energiei (IEA), în 2024, centrele de date au reprezentat aproximativ 1,5% din consumul global de electricitate, adică 415 TWh. Un centru de date dedicat AI poate consuma cât 100.000 de gospodării, iar unele dintre cele mai mari centre în construcție ar putea consuma de până la 20 de ori mai mult. IEA estimează că până în 2030, cererea de energie a centrelor de date ar putea aproape să se dubleze, ajungând la 945 TWh. Chiar dacă AI devine mai eficientă „per interogare”, creșterea volumului total de utilizare împinge consumul general în sus.
Ce înseamnă pentru public și autorități
Pentru utilizatorii obișnuiți, discuția poate părea abstractă, dar consecințele sunt concrete: competiție pentru energie, investiții accelerate în infrastructură și tensiuni în zone unde apa este deja o resursă limitată. Centrele de date nu sunt invizibile; ele sunt clădiri reale, conectate la rețele reale și plasate într-un context geografic precis.
Din perspectiva politicilor publice, există două direcții esențiale: transparența și optimizarea. Transparența presupune raportări clare privind consumul de energie și apă, pentru ca deciziile să nu fie luate pe estimări aproximative. Optimizarea implică creșterea eficienței energetice, răcire cu impact redus, reutilizarea apei, utilizarea energiei curate și reguli care să prevină transferul poluării către zone vulnerabile.
Pe scurt, inteligența artificială aduce beneficii reale, dar „revoluția” are și un cost de mediu. Dacă impactul nu este măsurat și gestionat corect acum, presiunea asupra energiei și apei va fi deja resimțită în viitorul apropiat.
