TRANSPORT. Odată cu intrarea în vigoare a Mersului Trenurilor 2025–2026, transportul feroviar din România aduce câteva îmbunătățiri punctuale, dar confirmă și probleme vechi, legate de viteze scăzute, șantiere prelungite și durate mari de călătorie. În plus, anul 2026 vine și cu o majorare de aproximativ 10% a prețurilor biletelor.
Pe rutele lungi, timpii de parcurs rămân foarte mari. Un tren Intercity București – Cluj-Napoca va avea nevoie de aproximativ nouă ore, în timp ce călătoria Iași – Timișoara va dura între 16 și 17 ore. Un exemplu extrem este traseul București – Oradea, parcurs de singurul tren direct în 14 ore, pe o distanță de peste 700 de kilometri.
Există însă și zone unde modernizările încep să se vadă. Între Arad și Deva, după finalizarea unor șantiere vechi de aproape un deceniu, cele mai rapide trenuri parcurg 149 km în două ore. Pe ruta Sighișoara – Arad, trenul internațional Dacia reușește să acopere 327 km în patru ore, cu o viteză medie de aproximativ 80 km/h.
Tronsoanele București – Constanța și București – Câmpina rămân cele mai rapide din țară, cu viteze medii de circa 100 km/h, iar spre litoral unele trenuri ating 160 km/h. Vara, numărul curselor către mare crește semnificativ prin introducerea Trenurilor Soarelui.
Un efect important al intrării României în spațiul Schengen este reducerea timpilor de staționare la granița cu Ungaria. La Curtici și Lokoshaza, opririle se reduc de la peste o oră la sub 30 de minute, facilitând legăturile internaționale spre Budapesta, Viena, Chișinău, Ruse sau Kiev.
În 2026 apar și noi trenuri operate de companii private, inclusiv curse directe București – Adjud, iar un nou operator, Ferotrafic, ar urma să introducă trenuri Intercity spre Moldova, fără un calendar clar. În același timp, Regio Călători introduce rezervarea obligatorie a locurilor, ceea ce crește prețul biletelor cu 5,5 lei.
Există însă și rute complet suspendate. Între Cluj-Napoca și Oradea nu circulă trenuri nici în 2026, din cauza lucrărilor de electrificare și modernizare, aflate la stadii cuprinse între 15% și 52%. Transportul este asigurat de autobuze de înlocuire, iar reluarea traficului feroviar este estimată abia pentru 2026–2027. Situația este similară și pe relația Constanța – Mangalia, unde circulă doar autobuze.
În multe zone, vitezele rămân extrem de mici. Media națională este de aproximativ 45 km/h, iar pe tronsoane precum Brașov – Sighișoara, afectate de șantiere de peste cinci ani, trenurile InterCity coboară sub 35 km/h. Alte exemple sunt București – Craiova, Caransebeș – Timișoara sau Timișoara – Arad, unde diferențele dintre trenurile rapide și cele lente sunt de peste o oră.
Per ansamblu, transportul feroviar românesc din 2026 rămâne marcat de contraste: câteva segmente modernizate și rapide, dar și numeroase rute lente, suspendate sau afectate de lucrări, care mențin duratele de călătorie mult peste standardele europene.
