IT. România apare pe harta globală a țărilor cu cele mai multe centre de date, ocupând locul 29 la nivel mondial, cu un total de 65 de centre de date, conform unei analize realizate pe baza datelor Statista și publicate de Visual Capitalist în noiembrie 2025. Clasamentul evidențiază prezența țării noastre în topul global al infrastructurii digitale, însă diferențele față de marile hub-uri europene rămân semnificative.
La nivelul Europei, România se situează în jumătatea inferioară a clasamentului, fiind mult sub liderii regionali precum Marea Britanie, Germania și Franța. Continentul european concentrează aproape 3.500 de centre de date, fiind a doua regiune la nivel mondial după America de Nord. În acest context, România este devansată inclusiv de state din Europa Centrală și de Est, precum Polonia, care găzduiește 94 de centre de date, dar și de economii mai mici din Europa de Nord, cum sunt Finlanda cu 87 și Norvegia cu 86 de centre.
La nivel global, Statele Unite domină detașat infrastructura digitală, cu 4.165 de centre de date, reprezentând aproximativ 38% din totalul mondial. În Europa, primele poziții sunt ocupate de Marea Britanie cu 499 de centre, Germania cu 487 și Franța cu 321, state care beneficiază de investiții consistente din partea marilor jucători tehnologici și de politici publice favorabile dezvoltării infrastructurii cloud.
Potrivit specialiștilor, poziția relativ modestă a României reflectă nivelul actual al investițiilor în infrastructura IT, dar și limitările legate de rețelele energetice, predictibilitatea fiscală și cadrul de reglementare. În același timp, țara dispune de avantaje competitive importante, precum costuri mai reduse, o poziționare geografică strategică și o forță de muncă bine pregătită în domeniul IT, factori care pot susține o dezvoltare accelerată a sectorului.
Centrele de date sunt considerate esențiale pentru economia digitală, având un rol-cheie în furnizarea de servicii cloud, inteligență artificială, comerț electronic și în digitalizarea administrației. Pe fondul creșterii rapide a cererii pentru servicii digitale și al investițiilor globale masive în infrastructură dedicată AI, diferențele dintre statele lider și economiile emergente, precum România, riscă să se adâncească în lipsa unor politici coerente de atragere a investițiilor.
