CRITICI. Curtea de Apel București (CAB) a reacționat public după valul de critici apărute în spațiul public privind stabilirea unor termene foarte scurte în mai multe dosare de contencios administrativ înregistrate în perioada sărbătorilor, printre care și cel ce vizează numirea lui Dacian-Cosmin Dragoș ca judecător al Curții Constituționale a României (CCR). Instanța susține că rapiditatea nu a fost rezultatul unei decizii arbitrare, ci aplicarea strictă a unor proceduri de urgență prevăzute de lege.
Într-o informare publicată la 4 ianuarie, CAB arată că „fixarea unor termene scurte de judecată nu a reprezentat o opțiune discreționară, ci o obligație legală, impusă de natura cauzelor și de termenele imperative stabilite de lege”. Potrivit instanței, există categorii de litigii pentru care legiuitorul a impus soluționarea „de urgență și cu precădere”.
Printre acestea se numără cererile de suspendare a actelor administrative, formulate în baza articolului 14 din Legea nr. 554/2004, unde „cererile de suspendare se judecă de urgență și cu precădere, cu termene apropiate, stabilite în considerarea efectelor imediate ale actului administrativ contestat”. CAB explică faptul că aceste acte produc consecințe imediat după intrarea în vigoare, ceea ce justifică graba procedurală.
Instanța subliniază că termenele scurte sunt prevăzute explicit de lege, nu „aranjate”, amintind că în alte materii, precum ordonanța președințială sau custodia publică, judecarea poate avea loc chiar de la o zi la alta. În cazul dosarelor privind suspendarea actelor administrative, termenele au fost stabilite între 5 și 10 zile, interval considerat rezonabil și legal. CAB precizează că, în săptămâna 5–9 ianuarie 2026, cu zilele de 6 și 7 ianuarie libere, au fost programate șapte dosare urgente și reamintește că „judecătorii sunt independenți și își exercită atribuțiile exclusiv în temeiul legii”.
Reacția vine în contextul apariției în presă a informațiilor despre un dosar prin care se solicită suspendarea Decretului prezidențial nr. 774 din 8 iulie 2025, act prin care Dacian-Cosmin Dragoș a fost numit judecător al CCR pentru un mandat de nouă ani, începând cu 13 iulie 2025. Cererea a fost înregistrată la finalul lunii decembrie și a primit termen la început de ianuarie, fapt care a generat suspiciuni privind rapiditatea procedurii.
Avocata Silvia Uscov, cea care a formulat acțiunea, susține că numirea ar încălca prevederile constituționale referitoare la vechimea minimă de 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior. Aceasta afirmă că Dragoș ar fi predat la o Facultate de Drept doar aproximativ trei ani și jumătate, restul activității academice fiind desfășurat în afara cadrului strict definit de Constituție.
Condiția este prevăzută expres în Constituția României și reluată în prezentările oficiale ale CCR, care cer judecătorilor „pregătire juridică superioară, înaltă competență profesională și o vechime de cel puțin 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior”. Dezbaterea nu este nouă. Încă din iulie 2025, publicația G4Media relata că juriști consultați ridicau semne de întrebare privind încadrarea activității sale didactice, desfășurate în principal la o facultate de științe politice și administrație publică.
De cealaltă parte, Dacian Dragoș a respins public acuzațiile. Acesta a declarat că „nu există dubii” în privința îndeplinirii condițiilor legale și a sugerat că acțiunea în instanță a fost inițiată „într-un moment vădit strategic”.
În eventualitatea admiterii cererii de suspendare, efectele decretului prezidențial ar fi înghețate temporar, măsură provizorie specifică procedurii prevăzute de Legea 554/2004, aplicabilă „în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente”. O astfel de decizie ar genera însă tensiuni instituționale majore, într-un moment în care CCR are pe rol dosare sensibile, inclusiv pronunțarea așteptată din 16 ianuarie privind pensiile magistraților.
