IMPOZITE. Guvernul condus de Ilie Bolojan a venit, duminică, cu explicații după valul de nemulțumiri apărute în rândul contribuabililor și al unor autorități locale, generate de majorarea impozitelor locale aplicată de la 1 ianuarie. Potrivit Executivului, creșterea taxelor pentru clădiri, terenuri și autovehicule este, în medie, de 70 până la 80 la sută și ar urma să aducă bugetelor locale venituri suplimentare estimate la 3,7 miliarde de lei în 2026.
Reprezentanții Guvernului susțin că reforma nu mai putea fi amânată și indică trei motive principale. În primul rând, România avea una dintre cele mai mici ponderi ale veniturilor din impozitarea proprietăților din Uniunea Europeană, respectiv 0,55 la sută din PIB, comparativ cu media europeană de 1,85 la sută din PIB.
În al doilea rând, peste o treime din impozite nu erau încasate, iar valorile de calcul nu mai reflectau realitatea economică actuală. Al treilea motiv invocat de Executiv este legat de diferențele mari dintre localități, unde nivelul taxelor nu ținea cont de valoarea de piață a clădirilor în cazul persoanelor fizice, gradul de colectare era scăzut, iar actualizarea cu rata inflației nu se făcea.
Reprezentanții Guvernului au mai transmis că vechiul sistem ducea la „creșterea sumelor transferate de la bugetul național către autoritățile locale. Nu mai puteam continua în felul acesta”.
Potrivit Executivului, lipsa reformei ar fi pus în pericol fondurile europene, inclusiv cererile de plată 4 și 5 din cadrul PNRR, estimate între 300 și 500 de milioane de euro, și ar fi accentuat dezechilibrele la nivelul bugetelor locale. Reforma fusese asumată în perioada 2021–2022 prin Planul Național de Redresare și Reziliență, însă aplicarea a fost amânată de mai multe echipe guvernamentale. Măsura este inclusă și în angajamentele asumate de Guvernul României în decembrie 2024, aprobate în ianuarie 2025 de Comisia Europeană, în perioada în care Marcel Ciolacu era premier.
Aplicarea efectivă a noilor reguli a fost întârziată, potrivit Guvernului, de deciziile Curții Constituționale, de demersurile opoziției și de procedurile legale ulterioare, ceea ce a afectat inclusiv depunerea cererii de plată numărul 4.
Cea mai importantă modificare vizează baza de impozitare pentru clădiri și terenuri, care a fost majorată cu aproximativ 70 la sută, până la o valoare de referință de 2.677 lei pe metru pătrat, echivalentul a circa 535 de euro. Această etapă este considerată una tranzitorie, urmând ca, de la 1 ianuarie 2027, impozitarea să se raporteze la valoarea de piață a proprietăților, inclusiv în cazul persoanelor fizice.
Totodată, au fost eliminate reducerile aplicate anterior în funcție de vechimea clădirii sau de tipul construcției, ceea ce explică de ce, în anumite situații, majorările depășesc media de 70 la sută. Potrivit Guvernului, combinația dintre eliminarea reducerilor, creșterea bazei de calcul și eventualele decizii ale consiliilor locale privind majorarea cotelor poate genera creșteri mult peste nivelul mediu, mai ales în localitățile unde impozitele erau anterior la minim.
Prin Legea nr. 239 din 2025, valorile de referință au fost actualizate pentru a reflecta mai fidel realitatea economică, ceea ce înseamnă că impozitul ar fi crescut chiar și fără eliminarea facilităților. În plus, autoritățile locale pot stabili cote de impozitare între 0,08 la sută și 0,2 la sută, iar dacă nivelul a fost majorat pentru 2026, creșterea se aplică unei baze deja mai mari, ceea ce amplifică suma finală de plată.
Guvernul precizează că autoritățile locale nu mai pot stabili cote sub nivelul din 2025, iar consiliile locale pot majora impozitele și taxele locale chiar și cu până la 100 la sută, față de limita anterioară de 50 la sută. De asemenea, sumele colectate rămân integral la bugetele locale, întrucât bugetul de stat nu mai poate susține transferuri suplimentare din cauza deficitului bugetar.
În ceea ce privește impactul financiar, Executivul estimează o creștere de peste 30 la sută a veniturilor din impozitele pe proprietate, respectiv aproximativ 1,42 miliarde de lei din impozitele pe clădiri, 1,09 miliarde de lei din impozitele pe terenuri și 1,18 miliarde de lei din impozitele pe autoturisme și alte mijloace de transport, toate sumele urmând să rămână la nivelul bugetelor locale.
Pentru autoturisme, sistemul de calcul bazat pe capacitatea cilindrică a fost menținut, însă valorile aplicate pentru fiecare fracțiune de 200 de centimetri cubi au fost majorate și diferențiate în funcție de norma de poluare Euro. Astfel, vehiculele mai vechi și mai poluante vor plăti mai mult, în timp ce mașinile cu norme Euro recente vor avea creșteri mai reduse. Potrivit Guvernului, „diferențierea este bazată pe criterii obiective, armonizate la nivel european și ușor verificabile, fiind compatibilă cu cerințele de politică publică asumate prin PNRR”.
În cazul autoturismelor hibride, simpla încadrare în categoria hibrid nu mai este suficientă pentru facilități fiscale, avantajele fiind aplicabile doar vehiculelor cu emisii sub 50 g CO₂ pe kilometru, conform cerințelor din PNRR.
Executivul a admis existența unor disfuncționalități în aplicarea măsurilor, inclusiv erori de calcul și probleme tehnice ale platformei ghișeul.ro, apărute din cauza calendarului strâns și a deciziilor Curții Constituționale, precizând că autoritățile lucrează la corectarea acestor situații.
