METEO. Vremea intră într-o etapă de transformare accelerată pe întreg continentul european, pe fondul unui fenomen rar urmărit cu atenție de specialiști: o posibilă Încălzire Stratosferică Bruscă (SSW), care ar putea slăbi semnificativ sau chiar fragmenta Vortexul Polar. În timp ce America de Nord traversează deja un episod de iarnă severă, cu frig, ninsoare și gheață, atenția meteorologilor se mută asupra modului în care această evoluție va influența Europa în luna februarie.
Analizele recente din stratosferă indică un vortex deformat și alungit, cu nucleul deplasat spre continentul nord-american. Acest tipar este asociat, de regulă, cu pătrunderi intense de aer arctic la nivelul solului, ceea ce explică episoadele de vreme extremă deja observate în SUA.
Pentru Europa, tabloul este mai nuanțat. Regiunile din nord și nord-vest pot rămâne expuse maselor de aer rece, în timp ce sudul și vestul continentului pot beneficia temporar de influențe mai blânde. În România, finalul lunii ianuarie și începutul lunii februarie ar putea aduce temperaturi mai ridicate decât media, ca efect al acestei faze de tranziție atmosferică.
Vortexul Polar nu este o structură singulară, ci o circulație amplă care se extinde de la sol până în straturile superioare ale atmosferei. Atunci când are loc o Încălzire Stratosferică Bruscă, presiunea din stratosferă crește, iar circulația polară poate fi slăbită, deplasată sau chiar divizată. În multe situații, aceste modificări se transmit către troposferă și pot influența tiparele meteo timp de două până la șase săptămâni.
Modelele recente, inclusiv cele ale ECMWF, indică anomalii termice importante în zona polară, presiune ridicată în stratosferă și posibilitatea ca vortexul să se fragmenteze în două nuclee distincte. De regulă, impactul la sol nu apare imediat, ci după o perioadă de ajustare a circulației atmosferice. Astfel, începutul lunii februarie ar putea fi relativ blând în unele regiuni europene, însă spre mijlocul lunii crește probabilitatea revenirii maselor de aer rece dinspre nord.
Primele zone care ar putea resimți schimbarea sunt regiunile din nord și nord-vestul continentului, urmate de Europa Centrală, unde pot apărea episoade reci dacă se instalează un blocaj atmosferic persistent. Europa de Est, inclusiv România, poate rămâne într-o zonă de tranziție, alternând între intrări de aer rece și intervale mai apropiate de normalul climatic, în funcție de poziția centrilor barici și de traseul ciclonilor.
Deși termenii utilizați frecvent în spațiul public pot suna alarmist, scenariile actuale nu indică certitudinea unor fenomene extreme generalizate, ci mai degrabă o creștere a riscului de episoade reci în a doua parte a lunii februarie, dacă semnalele atmosferice se vor confirma.
