DECIZIE. Curtea de Apel București a respins cererea formulată de angajații Autorității de Supraveghere Financiară, care au solicitat suspendarea ordinului prin care salariile le-au fost diminuate cu 30%. Hotărârea instanței nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs.
Decizia a fost pronunțată azi, în dosarul deschis de 153 de angajați ASF, care au contestat Hotărârea nr. 74 din 24 decembrie 2025, actul normativ prin care a fost aplicată reducerea salarială. Instanța a consemnat în minuta publicată pe portalul oficial: „Respinge cererea de suspendare ca neîntemeiată. Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare, cererea urmând a fi depusă la Curtea de Apel București. Pronunțată astăzi, 10.02.2026, prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței”.
În paralel, un nou proces a fost deschis la Curtea de Apel București pe 28 ianuarie, de alți 91 de angajați ai ASF, care solicită același lucru. Instanța urmează să judece cererea la data de 25 februarie 2026.
Pe lângă aceste acțiuni, zeci de angajați ai ASF au dat instituția în judecată la Tribunalul București, unde sunt înregistrate peste 80 de dosare la Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale. Majoritatea cauzelor vizează anularea actelor administrative, iar în opt dintre ele sunt contestate decizii de modificare unilaterală a contractului de muncă. Până în prezent, aceste dosare nu au primit termen de judecată.
Reducerea salariilor a fost însoțită și de restructurări. Începând cu 1 ianuarie 2026, din totalul de 544 de posturi existente în cadrul ASF, au fost desființate 75, dintre care 33 erau ocupate.
În urma aplicării Legii nr. 145/2025, ASF a comunicat oficial noile niveluri salariale. Salariul minim net a scăzut sub pragul de 1.000 de euro, ajungând la 4.097 lei pentru funcția de referent. Salariul mediu net este de aproximativ 9.500 lei, iar salariul maxim net, corespunzător funcției de director, a ajuns la 27.000 lei.
La nivelul conducerii, indemnizația netă lunară a președintelui ASF, Alexandru Petrescu, a fost redusă la 43.991 de lei, față de 62.844 de lei la finalul anului trecut. Și prim vicepreședintele ASF, Gabriel Ioan Avrămescu, a înregistrat o scădere a venitului, de la 58.142 de lei în decembrie 2025 la 40.699 de lei de la începutul acestui an. Totodată, instituția a anunțat desființarea tuturor funcțiilor de director general.
Situația ASF se înscrie într-un context mai larg, în care Curtea de Apel București a analizat și alte acțiuni similare. În cazul Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, instanța a decis suspendarea reformei salariale, în timp ce, pentru Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei, cererea angajaților a fost respinsă. Ambele hotărâri nu sunt definitive.
Anterior reformei promovate de Guvernul Bolojan, ASF, ANRE și ANCOM se aflau în topul instituțiilor publice cu cele mai mari salarii, fiind autorități autofinanțate din taxe aplicate sectoarelor supravegheate, costuri reflectate ulterior în facturile plătite de populație pentru RCA, energie, gaze naturale și servicii de comunicații.
