SĂNĂTATE. Numărul copiilor diagnosticați cu tulburare de spectru autist (TSA) este tot mai mare, inclusiv în România, însă specialiștii explică faptul că această creștere nu indică neapărat o „epidemie”. Extinderea programelor de screening, monitorizarea atentă a dezvoltării încă din primii ani de viață și redefinirea criteriilor medicale au contribuit semnificativ la identificarea mai rapidă a cazurilor.
În ultimele decenii, sistemele de sănătate și educație au devenit mai atente la semnele de dezvoltare atipică, iar intervenția timpurie este tot mai bine organizată. Acest context explică, în mare parte, creșterea prevalenței raportate.
Modificarea criteriilor de diagnostic a schimbat statisticile
Un factor important în majorarea numărului de cazuri îl reprezintă actualizarea criteriilor de diagnostic. Subtipuri precum sindromul Asperger sau tulburările pervazive de dezvoltare au fost integrate într-un singur spectru, ceea ce a dus la includerea mai multor copii sub umbrela TSA.
Specialiștii vorbesc și despre fenomenul numit „diagnostic substitution”, prin care copii care în trecut ar fi primit alte diagnostice, cum ar fi întârziere globală de dezvoltare sau tulburări de comunicare, sunt în prezent încadrați în spectrul autist pe baza unor criterii mai clare.
Datele publicate de Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CDC) din SUA arată că, în 2022, aproximativ 1 din 31 de copii de 8 ani a fost identificat cu autism, comparativ cu 1 din 36 în 2020. Totodată, statisticile indică faptul că diagnosticul este de peste trei ori mai frecvent la băieți decât la fete, în medie 1 din 27 băieți față de 1 din 116 fete.
De ce sunt băieții mai frecvent diagnosticați
Diferența dintre băieți și fete nu este neapărat una strict biologică. Modul în care se manifestă autismul influențează vizibilitatea simptomelor.
La băieți, comportamentele tipice, precum mișcările repetitive, interesele foarte restrânse sau dificultățile evidente de interacțiune socială, sunt mai ușor de observat. În schimb, la fete, manifestările pot fi mai discrete. Unele fete reușesc să imite comportamente sociale și să-și adapteze reacțiile, mascând dificultățile reale.
O analiză amplă publicată în The BMJ, realizată pe baza a peste 2,7 milioane de persoane născute în Suedia între 1985 și 2020, arată că diferența dintre sexe se reduce considerabil până la vârsta de 20 de ani, când proporțiile de diagnostic devin aproape egale. Acest lucru sugerează că multe fete sunt diagnosticate mai târziu.
Pe măsură ce instrumentele de evaluare devin mai sensibile și specialiștii mai atenți la formele subtile de manifestare, diferențele din statistici ar putea scădea.
Semnele timpurii pe care părinții trebuie să le observe
Primele indicii ale unei tulburări de spectru autist apar, de regulă, înainte de vârsta de doi ani. Printre semnalele de alarmă se numără:
• evitarea contactului vizual
• lipsa reacției când copilul este strigat pe nume
• absența zâmbetului ca răspuns la zâmbetul altora
• sensibilitate crescută la mirosuri, gusturi sau sunete
• mișcări repetitive
• întârziere în dezvoltarea limbajului
• lipsa jocului imaginativ
• repetarea frecventă a acelorași cuvinte sau propoziții
La copiii mai mari pot apărea dificultăți în înțelegerea emoțiilor celorlalți, vorbire neobișnuită, atașament rigid față de rutine zilnice, interese foarte intense pentru anumite subiecte, preferința pentru izolare și dificultăți în exprimarea propriilor sentimente.
Importanța diagnosticului precoce
Tulburările de spectru autist persistă pe tot parcursul vieții și pot avea un impact major asupra copilului și familiei. Totuși, evaluarea timpurie realizată de un medic psihiatru specializat în sănătatea copilului și începerea rapidă a terapiilor de intervenție pot îmbunătăți semnificativ evoluția pe termen lung.
Creșterea numărului de diagnostice reflectă, în principal, o capacitate mai bună a sistemului medical de a identifica la timp copiii care au nevoie de sprijin, oferindu-le șansa la o integrare mai eficientă în societate.
