ENERGIE. Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat luni că Rusia este pregătită să furnizeze din nou petrol și gaze naturale către țările europene, însă doar dacă acestea transmit semnale clare că își doresc o cooperare stabilă și pe termen lung cu Moscova. Declarația a fost făcută în timpul unei reuniuni guvernamentale dedicate situației de pe piața hidrocarburilor, într-un context în care prețurile energiei cresc puternic din cauza războiului din Orientul Mijlociu, potrivit AFP.
„Suntem pregătiți să lucrăm cu europenii, dar avem nevoie de semnale din partea lor că sunt dispuși să colaboreze și că vor garanta o relație durabilă și stabilă”, a afirmat Vladimir Putin.
Tensiunile din Orientul Mijlociu au provocat o reacție imediată pe piețele financiare. La începutul tranzacțiilor de luni, prețul petrolului a crescut cu aproximativ 25–30%, iar ulterior avansul s-a redus la aproximativ 15%, nivel care nu a mai fost atins de la mijlocul anului 2022.
Creșteri semnificative s-au înregistrat și în sectorul gazelor naturale, unde prețurile din Europa au urcat cu aproape 30% în cursul dimineții. În același timp, actualul conflict contribuie la majorarea profiturilor exportatorilor americani de gaze, în timp ce Uniunea Europeană suportă costurile mai mari ale energiei.
Actuala situație vine după criza energetică începută în 2021, când Rusia a redus livrările de gaze către Europa, iar tensiunile au escaladat după invadarea Ucrainei în 2022. În ultimii ani, statele europene au încercat să diminueze dependența energetică de Rusia, orientându-se către alte surse de aprovizionare, inclusiv gaze naturale lichefiate din Statele Unite.
În prezent, Europa rămâne una dintre cele mai expuse regiuni din punct de vedere energetic. Escaladarea tensiunilor din jurul Iranului și incertitudinile legate de navigația prin Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute de transport pentru petrol și gaze, au contribuit la scumpirea energiei pe piețele internaționale.
Economiile europene depind aproape în totalitate de importurile de petrol și într-o măsură semnificativă de gaz natural lichefiat. Aproximativ jumătate din gazul importat de Uniunea Europeană ajunge sub formă de GNL, ceea ce face blocul comunitar vulnerabil la perturbările din lanțurile globale de aprovizionare.
Dacă fluxurile de energie din Orientul Mijlociu ar fi afectate, Uniunea Europeană ar putea fi nevoită să concureze direct cu alte regiuni pentru cantitățile limitate de GNL disponibile pe piață.
Pentru Europa, actuala situație readuce în discuție probleme structurale mai vechi legate de securitatea energetică. În lipsa unor alternative rapide la importurile de energie, economiile europene rămân vulnerabile la șocurile provocate de crize geopolitice.
Pe termen lung, analiștii susțin că stabilitatea energetică a Uniunii Europene va depinde de accelerarea investițiilor în energie regenerabilă, energie nucleară și de extinderea procesului de electrificare a economiei.
În absența acestor schimbări, Europa riscă să fie afectată de fiecare nouă criză geopolitică ce perturbă piețele globale de energie, în timp ce câștigurile economice se vor concentra în alte regiuni, arată o analiză publicată de Euractiv.
