SCUMPIRI. Majorarea accelerată a cotațiilor pentru aur și argint pe piețele internaționale începe să se resimtă puternic și în România, unde sectorul bijuteriilor se confruntă cu scumpiri, schimbări în preferințele consumatorilor și reducerea volumelor de vânzări. În același timp, reprezentanții industriei atrag atenția asupra unor lacune legislative legate de tranzacțiile cu „aur vechi”, care ar putea favoriza concurența neloială și pierderi pentru bugetul de stat.
Potrivit președintelui Colegiului Producătorilor și Comercianților de Bijuterii, Mihai Trif, creșterea prețurilor la raft din primele luni ale anului 2026 este direct influențată de evoluția spectaculoasă a piețelor internaționale ale metalelor prețioase.
„În ianuarie 2026 am asistat la o creștere de peste 17% a prețului aurului. Aceasta vine după un an 2025 excepțional, în care aurul s-a apreciat cu 64,58%, consolidându-și rolul de activ de refugiu în perioade de incertitudine economică globală. Evoluția argintului a fost și mai spectaculoasă, cu o creștere de 147,95%. În aceste condiții, producătorii și comercianții au fost nevoiți să își ajusteze prețurile în funcție de aceste valori de referință”, a declarat Mihai Trif.
El a subliniat că bijuteriile, pe lângă componenta estetică sau simbolică, au la bază o materie primă tranzacționată la bursă, ceea ce face ca prețul final să fie direct influențat de evoluția cotațiilor și de costurile de producție.
Comercianții încearcă să limiteze scumpirile
Reprezentantul CPCB a explicat că majorările de pe piețele internaționale nu s-au transferat integral sau imediat în prețurile din magazine. Pentru a păstra accesibilitatea produselor și fidelitatea clienților, mulți comercianți au ales să reducă marjele comerciale și să suporte o parte din costuri.
Impactul scumpirilor diferă însă în funcție de tipul de produs. În cazul verighetelor, lanțurilor sau brățărilor masive, unde metalul reprezintă peste 80% din valoarea totală, fluctuațiile bursiere se reflectă rapid în prețul final, uneori în proporție de 70% până la 90%.
În schimb, la bijuteriile cu design complex sau gramaj redus, unde manopera și tehnologia de producție au o pondere importantă, creșterile sunt mai temperate, transferul în preț fiind estimat între 40% și 60%.
Vânzările scad, iar clienții se adaptează
Scumpirea metalelor prețioase, combinată cu majorările de taxe și impozite din ultimul an, a dus la o presiune vizibilă asupra vânzărilor, mai ales în ultimele luni din 2025.
Mihai Trif afirmă că piața trece printr-un proces de ajustare, iar consumatorii reacționează diferit la noile niveluri de preț.
„Clienții care revin în magazine după doi sau trei ani descoperă o realitate complet diferită în privința prețurilor. De aceea observăm două direcții principale de adaptare”, a explicat el.
Prima tendință este optimizarea designului. Producătorii încearcă să realizeze bijuterii cu gramaj mai redus, folosind tehnologii care păstrează aspectul voluminos, dar cu un consum mai mic de aur sau argint.
A doua direcție este diversificarea aliajelor. Tot mai mulți clienți și comercianți se orientează către variante mai accesibile, precum aurul de 9K, pe lângă standardele clasice de 14K sau 18K. Potrivit reprezentanților industriei, această tendință nu înseamnă scăderea calității, ci extinderea opțiunilor pentru cumpărători.
Bijuteriile nu sunt, în mod real, o investiție financiară
Deși interesul pentru aur a crescut în contextul incertitudinii economice globale, specialiștii din industrie subliniază că bijuteriile nu sunt un instrument eficient de investiție financiară.
„Prețul unei bijuterii include costuri de creație, manoperă, TVA, analize de laborator și adaos comercial. La revânzare, valoarea se calculează aproape exclusiv în funcție de gramaj și puritate, fără a recupera aceste costuri”, a explicat Mihai Trif.
În acest context, reprezentanții CPCB recomandă persoanelor interesate de investiții să se orienteze către lingouri sau monede de investiție, produse pentru care costurile de producție sunt mult mai mici.
„Aurul vechi”, resursă utilă dar și sursă de probleme
Una dintre soluțiile folosite de producători pentru a face față volatilității prețurilor este reciclarea metalelor prin achiziția de aur de la populație. Bijuteriile cumpărate sunt topite și rafinate, apoi reintră în circuitul de producție.
Totuși, acest mecanism are și efecte negative. Potrivit CPCB, lipsa unor reglementări stricte permite uneori introducerea pe piață a aurului provenit din activități ilegale.
„Bijuteriile declarate ca fiind cumpărate de la populație pot deveni uneori o acoperire contabilă pentru produse noi provenite din trafic ilicit”, a avertizat Mihai Trif.
Un alt aspect problematic este diferența de tratament fiscal. În timp ce producătorii plătesc TVA pentru întregul preț al produsului, operatorii care folosesc regimul de second hand achită taxa doar pentru marja de profit, ceea ce creează un avantaj competitiv incorect.
Perspective incerte pentru 2026
Evoluția pieței bijuteriilor în 2026 depinde în mare măsură de evoluția prețurilor internaționale ale aurului și argintului.
Dacă tendința de creștere accelerată continuă, industria ar putea traversa o perioadă dificilă, marcată de scăderea vânzărilor și presiuni asupra operatorilor. În schimb, o perioadă de stabilitate ar permite pieței să se adapteze noilor costuri.
Reprezentanții CPCB susțin că, pe lângă factorii economici globali, este esențială și combaterea evaziunii și eliminarea lacunelor legislative pentru a asigura o concurență corectă și protejarea bugetului de stat.
„Doar printr-un mediu de afaceri transparent și echitabil putem garanta că piața bijuteriilor din România rămâne stabilă și competitivă pentru consumatori”, a concluzionat Mihai Trif.
