ENERGIE. Comisia Europeană le-a transmis statelor membre o recomandare importantă privind gestionarea gazelor naturale în acest an, sugerând reducerea obiectivului de umplere a depozitelor de la 90% la 80%. Decizia vine într-un moment tensionat pentru piața energetică, marcat de creșteri accelerate ale prețurilor și de incertitudini generate de conflictul din Orientul Mijlociu.
Potrivit unei scrisori citate de Financial Times și preluate de Reuters, comisarul european pentru energie, Dan Jorgensen, a cerut ca această ajustare să fie aplicată cât mai devreme în sezonul de reumplere, pentru a tempera cererea și a transmite un semnal de stabilitate către piețe.
„Este nevoie de mai multă flexibilitate în stabilirea țintelor”, a declarat un oficial european, citat de publicația britanică.
Deși Comisia Europeană nu a oferit un punct de vedere oficial imediat, mesajul transmis indică o schimbare de strategie, în condițiile în care tensiunile geopolitice influențează direct piața energetică.
Creșteri puternice ale prețurilor, pe fondul conflictului din regiune
Escaladarea conflictului dintre Iran și Israel a afectat infrastructuri energetice esențiale, inclusiv facilități de producție și export de gaz lichefiat. Unele dintre aceste instalații ar putea avea nevoie de ani pentru a reveni la capacitate maximă, ceea ce amplifică presiunea asupra piețelor globale.
În urma acestor evenimente, prețurile gazelor din Europa au crescut brusc, cu până la 35%. La hub-ul TTF din Amsterdam, reperul principal pentru piața europeană, cotațiile futures au urcat până la 71,47 euro/MWh. Chiar dacă ulterior s-au mai temperat, valorile rămân aproape duble față de perioada anterioară conflictului.
La hub-ul CEGH din Viena, mai relevant pentru regiunea noastră, prețul gazelor pentru livrările apropiate se situează în jur de 60-62 euro/MWh.
Depozite aproape goale după iarnă. România, ușor sub media europeană
Nivelul de umplere al depozitelor din Uniunea Europeană este îngrijorător de scăzut după sezonul rece. Conform datelor AGSI, la începutul lunii martie, media europeană era de doar 28,55%, în timp ce România se situa chiar mai jos, la 27,17%.
Situația este cu atât mai delicată cu cât sezonul de extracție nu s-a încheiat complet, iar necesarul pentru reumplere rămâne ridicat.
Totuși, un avantaj important al României îl reprezintă producția internă de gaze, care poate atenua parțial impactul fluctuațiilor externe.
Prețurile cresc și pe piața locală
Evoluțiile internaționale se resimt deja și pe piața internă. La Bursa Română de Mărfuri, cele mai recente tranzacții indică valori în creștere: aproximativ 313 lei/MWh pentru livrările din ultimul trimestru al anului și circa 306 lei/MWh pentru livrarea din luna următoare.
În acest context, Comisia Europeană a cerut și aplicarea mai flexibilă a regulilor privind importurile, pentru a evita blocaje în aprovizionare, mai ales în condițiile renunțării treptate la gazele rusești.
