Acasă Social De la 6,4 milioane lei profit la 6,4 miliarde lei: Cum s-a...

De la 6,4 milioane lei profit la 6,4 miliarde lei: Cum s-a schimbat Hidroelectrica după listarea la bursă

1898
0

LISTARE LA BURSĂ. Vicepremierul Oana Gheorghiu a replicat ferm joi și vineri la criticile venite din partea PSD, după ce a prezentat în ședința de Guvern o listă exploratorie cu nouă companii de stat care ar putea fi listate la Bursa de Valori București prin vânzarea unor pachete minoritare de acțiuni, fără a pierde controlul majoritar al statului.

Când cineva spune că «ne vindem țara» vorbind despre Hidroelectrica, înseamnă că fie nu știe despre ce vorbește, fie acționează cu rea-credință. Nu se vinde nimic din țară. Introducem doar mecanisme de transparență și guvernanță bună, astfel încât bunurile statului să nu mai fie prădate de «băieții deștepți» trimiși de partide. Aceste companii aparțin românilor și României, nu unui partid”, a declarat Oana Gheorghiu.

Vicepremierul a oferit exemplul Hidroelectrica pentru a demonstra beneficiile listării:

  • În 2011, compania înregistra un profit net de doar 6,4 milioane lei.
  • În 2012, a intrat în insolvență cu o pierdere de 508 milioane lei și datorii de 4,33 miliarde lei, din cauza contractelor dezavantajoase cu intermediari privați.

După listarea la bursă din iulie 2023, situația s-a schimbat radical:

  • În 2023, profitul net a ajuns la 6,4 miliarde lei – adică de 1.000 de ori mai mare decât în 2011.
  • Dividendele încasate de stat: 3,06 miliarde lei în 2022 (înainte de listare) și 5,03 miliarde lei în 2024 (echivalentul a peste 1 miliard de euro într-un singur an).

Oana Gheorghiu a precizat că statul român nu a vândut nicio acțiune din pachetul său și deține în continuare 80% din Hidroelectrica. Fondul Proprietatea și-a vândut cei 20% pe care îi deținea. „Diferența majoră este transparența: raportări financiare trimestriale publice, contracte importante aprobate de acționari și management care răspunde în fața pieței și a Autorității de Supraveghere Financiară”, a explicat ea.

Românii beneficiază direct: aproximativ 8 milioane de persoane cu pensii private (Pilonul II) dețin indirect circa 11% din acțiuni prin fondurile de pensii. Cei care au cumpărat acțiuni la listare au înregistrat un câștig de peste 30% în mai puțin de trei ani, plus dividende anuale de 6-8%.

Lista exploratorie a companiilor propuse pentru listare include nouă societăți cu capital de stat:

  1. CEC Bank (valoare 5,4 miliarde lei)
  2. Administrația Porturilor Maritime Constanța (1,45 miliarde lei)
  3. Compania Națională Aeroporturi București (5,5 miliarde lei)
  4. Societatea Națională a Sării (Salrom) (616 milioane lei)
  5. Loteria Română (599 milioane lei)
  6. Imprimeria Națională (672 milioane lei)
  7. Cuprumin – Zăcământul Roșia Poieni (198 milioane lei)
  8. Uzina Mecanică Cugir (601 milioane lei)
  9. Poșta Română (697 milioane lei)

Premierul Ilie Bolojan a subliniat că această măsură este inclusă în programul de guvernare și a fost discutată cu toate partidele. Statul va rămâne acționar majoritar și va păstra controlul asupra deciziilor strategice.

PSD s-a opus ferm, calificând demersul drept „un act de sfidare la adresa românilor” și „atentat la siguranța națională”. Social-democrații au anunțat că vor depune un proiect de lege prin care să interzică timp de doi ani vânzarea de acțiuni la companiile de stat profitabile. Ei au invocat tendința unor state UE (Germania, Spania) de a naționaliza active strategice în contextul crizei energetice.

Secretarul General al Guvernului, Radu Oprea, a susținut poziția PSD, afirmând că nu are logică economică să vinzi active strategice tocmai acum, când alte țări europene fac exact opusul.