FINANȚĂRI. Guvernul României se află într-o cursă contra cronometru la Bruxelles pentru a nu pierde 4,9 miliarde de euro din fondurile nerambursabile ale Planului Național de Reziliență și Redresare (PNRR).
Ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, a confirmat că Executivul a demarat o procedură de modificare „chirurgicală” a PNRR, după un ultimatum primit de la Comisia Europeană. Termenul limită pentru depunerea modificărilor este 31 mai, iar negocierile decisive sunt programate pe 22 mai.
Strategia de ultim moment
Pentru a salva banii, autoritățile au ales varianta abandonării proiectelor problematice și prioritizarea celor deja avansate. Practic, se renunță la investițiile complexe și riscante, mutându-se accentul pe proiectele „aproape gata”. De asemenea, se fac mutări din zona împrumuturilor către zona granturilor pentru a maximiza șansele de absorbție.
Reformele întârziate, principala problemă
Principalul obstacol rămâne respectarea jaloanelor și reformelor. Din cele 9 legi esențiale necesare pentru deblocarea plăților, doar 3 sunt finalizate. Printre proiectele blocate se numără Legea salarizării unitare, Decarbonizarea și Codul Administrativ. Ministrul invocă „turbulențele politice” ca motiv pentru întârzieri, însă criticii susțin că aceste scuze ascund o lipsă cronică de capacitate administrativă.
Riscuri majore pentru buget
Dacă negocierile eșuează, România riscă să piardă granturile și să fie nevoită să finanțeze proiectele prin împrumuturi de pe piață, la dobânzi mult mai mari. Aceasta ar însemna costuri suplimentare pentru bugetul de stat, bani pe care cetățenii îi vor plăti indirect.
Situația actuală reflectă o reconfigurare de ultim moment a PNRR, care scoate la iveală dificultățile majore ale României în absorbția fondurilor europene.
