BANCAR. Scandalul privind manipularea indicelui ROBOR a luat o amploare politică și economică fără precedent. Consiliul Concurenței a aplicat o amendă record de 3,73 miliarde de lei (aproximativ 710 milioane de euro) unui număr de zece bănci din România. Europarlamentarul AUR și profesorul de drept comercial Gheorghe Piperea a realizat o analiză detaliată și puternică, arătând că principala victimă a acestui presupus cartel bancar nu este doar populația cu credite în lei, ci chiar statul român, care s-a împrumutat masiv în moneda națională în ultimii ani.
Potrivit calculelor lui Piperea, chiar și o creștere artificială a ROBOR-ului cu doar 1-2 puncte procentuale a generat pierderi uriașe pentru bugetul public, bani plătiți, în ultimă instanță, de toți contribuabilii români.
Cum a fost afectat statul român: Miliarde de lei blocați în dobânzi variabile
Gheorghe Piperea subliniază că, începând din 2019, statul a contractat împrumuturi foarte mari direct de la bănci și a emis în volum mare titluri de stat (cum ar fi Tezaur, Fidelis sau obligațiuni guvernamentale). O parte semnificativă din datoria publică este legată de dobânzi variabile, calculate pe baza formulei ROBOR plus marjă. Conform datelor oficiale ale Ministerului Finanțelor, între 10% și 18% din totalul datoriei de stat se află în această categorie.
În intervalul 2018-2026, datoria publică guvernamentală a crescut exploziv, de la circa 350-400 miliarde de lei la peste 1.130 miliarde de lei în 2026. Folosind o medie conservatoare de 15% pentru împrumuturile cu dobândă variabilă, rezultă un sold mediu expus de aproximativ 120 miliarde de lei. Doar în anul 2026, suma de 228 miliarde de lei era legată direct de contracte dependente de indicele ROBOR.
Scenariile de prejudiciu: Pierderi de la 12 la 30 de miliarde de lei
Avocatul a prezentat două scenarii de calcul pentru perioada ianuarie 2018 – iunie 2026 (aproximativ 8 ani și jumătate):
-Scenariul 1 (majorare artificială cu 1%): Statul a plătit în plus circa 1,2 miliarde de lei pe an la dobânzi. Prejudiciul direct total se ridică la 10-10,5 miliarde de lei. Luând în calcul și efectele indirecte, paguba ajunge la 12-15 miliarde de lei.
-Scenariul 2 (majorare artificială cu 2%): Dobânzile suplimentare anuale ajung la 2,4 miliarde de lei, ceea ce duce la un prejudiciu direct de 20-21 miliarde de lei. Cu efectele secundare pe piața financiară, pierderea totală poate atinge 24-30 de miliarde de lei.
Pe lângă acestea, Piperea atrage atenția asupra unui efect de contagiune: un ROBOR artificial crescut a determinat investitorii să ceară randamente mai mari și pentru titlurile de stat cu dobândă fixă, ceea ce a mărit costurile generale de finanțare și refinanțare ale României.
Acuzații grave la adresa autorităților
Gheorghe Piperea a transformat analiza sa într-o critică dură la adresa puterii actuale, exprimându-și scepticismul profund că autoritățile vor acționa pentru recuperarea banilor de la bănci:
„Acum priviți, cruciți-vă, întrebați-vă ce s-ar fi putut face cu aceste mormane de bani și fiți siguri că actuala putere nu va cere acești bani nici într-un milion de ani de la bănci.”
Această declarație a deschis o dezbatere publică privind posibilitatea ca statul român să se constituie parte civilă prejudiciată în procesele legate de cartelul ROBOR.
Băncile amendate de Consiliul Concurenței neagă vehement orice acuzație de cartel. Ele au anunțat că vor contesta decizia în instanță, susținând că ROBOR a fost calculat într-un cadru legal strict reglementat și supravegheat de autorități, conform regulilor pieței monetare interbancare.
