POLITICĂ. Desemnarea lui Adrian Veștea pentru funcția de prim-ministru ar putea ajunge în fața Curții Constituționale a României (CCR), după ce o parte din conducerea PNL, alături de Ilie Bolojan și Mircea Abrudean, analizează posibilitatea sesizării instanței constituționale, potrivit unor surse din partid.
Nemulțumirea vizează modul în care președintele Nicușor Dan a făcut desemnarea noului candidat după retragerea lui Eugen Tomac, fără organizarea unor noi consultări cu partidele parlamentare, procedură prevăzută la articolul 103 din Constituție, susțin cei care contestă decizia.
Potrivit Constituției României, șeful statului desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru după consultarea partidului care deține majoritatea absolută în Parlament sau, în lipsa acesteia, după consultarea formațiunilor reprezentate în Parlament.
Susținătorii lui Nicușor Dan argumentează însă că desemnarea lui Adrian Veștea face parte din aceeași procedură constituțională începută anterior, întrucât Eugen Tomac doar și-a depus mandatul de premier desemnat, fără ca procesul să fie reluat de la zero.
În prezent, nici Constituția, nici o decizie explicită a CCR nu stabilesc dacă președintele poate desemna un nou candidat la funcția de premier după retragerea celui desemnat inițial, fără organizarea unor noi consultări politice.
Cu toate acestea, mai multe decizii ale Curții Constituționale din ultimii ani conturează limitele atribuțiilor șefului statului în această procedură. Cea mai invocată este Decizia CCR din 2020, pronunțată în conflictul constituțional dintre Președintele României și Parlament, după desemnarea lui Ludovic Orban.
În motivarea acelei hotărâri, CCR a precizat că alegerea candidatului la funcția de prim-ministru nu reprezintă o opțiune exclusivă a Președintelui României, ci trebuie să fie rezultatul unor consultări și negocieri cu forțele politice capabile să formeze o majoritate parlamentară.
Judecătorii constituționali au subliniat, de asemenea, că procedura prevăzută de articolul 103 din Constituție este una flexibilă, însă nu permite exercitarea discreționară a atribuțiilor prezidențiale. Rolul președintelui este acela de arbitru și mediatori între forțele politice, nu de decident unic în desemnarea premierului.
Aceleași principii au fost reiterate și în Deciziile CCR din 2014 și 2018, în care instanța a arătat că desemnarea unui prim-ministru trebuie să țină cont de rezultatul alegerilor, de configurația Parlamentului și de existența unei formule capabile să obțină votul de încredere.
În acest context, eventuala sesizare a CCR ar putea clarifica dacă desemnarea lui Adrian Veștea respectă litera și spiritul Constituției sau dacă era necesară reluarea consultărilor parlamentare înainte de nominalizare.
