POLITICĂ. În următoarele săptămâni, Guvernul ar putea accelera una dintre cele mai sensibile reforme din sectorul public: noua Lege a salarizării, parte din angajamentele asumate prin PNRR, care ar putea fi adoptată într-o sesiune parlamentară extraordinară.
Premierul Ilie Bolojan a explicat la TVR 1 că poartă discuții cu liderii partidelor din Parlament pentru a convoca, în aproximativ două săptămâni, o sesiune specială dedicată adoptării unui pachet de cinci legi esențiale. Acestea sunt considerate vitale pentru ca România să nu piardă finanțări europene în valoare totală de aproximativ 3,5 miliarde de euro.
În centrul acestui pachet se află Legea salarizării unitare, alături de Codul urbanismului, reglementări privind conflictele de interese și măsuri legate de cariera funcționarilor publici. Pentru a evita blocajele de prezență, Executivul ia în calcul și introducerea votului online pentru parlamentari.
Bolojan a atras atenția că actualul sistem de salarizare din sectorul public generează cheltuieli anuale de aproximativ 166 de miliarde de lei, adică 8,1% din PIB, iar în contextul unei inflații de circa 7%, statul ar avea nevoie de o ajustare de aproximativ 12 miliarde de lei doar pentru menținerea echilibrului bugetar.
Totuși, spațiul fiscal este limitat, iar premierul a prezentat două variante clare de acțiune. Prima ar fi indexarea generală a salariilor, soluție care nu ar afecta imediat veniturile, dar ar putea duce la pierderea unei tranșe de aproximativ 1 miliard de euro din PNRR.
A doua variantă presupune adoptarea noii legi, ceea ce ar permite accesarea fondurilor europene, însă ar schimba modul de creștere a salariilor: nu toate veniturile vor mai crește uniform. În acest scenariu, unele salarii deja ridicate ar putea fi înghețate temporar, în timp ce veniturile mai mici ar putea fi majorate chiar și cu 15–20%.
Șeful Guvernului a mai precizat că intenționează să fie analizată și structura aparatului bugetar, sugerând că o reorganizare ar putea duce la mai puțini angajați, dar salarii mai mari pentru cei rămași, în limita aceleiași anvelope salariale.
În paralel, discuțiile cu reprezentanții Comisiei Europene continuă pentru stabilirea impactului final al reformei și a spațiului bugetar disponibil pentru salarii, pensii și investiții în anii următori.
