AGRICULTURĂ. În timp ce furtunile și căderile de grindină produc pagube importante în mai multe zone ale țării, Sistemul Național Antigrindină rămâne nefuncțional, deși dispune de 104 puncte de lansare amplasate la nivel național. Blocajul legislativ și lipsa unui Guvern cu puteri depline împiedică reluarea activității, iar fermierii reclamă pierderi tot mai mari.
Ultimele rachete antigrindină au fost lansate în urmă cu trei ani, iar între timp numeroase culturi agricole au fost afectate de fenomenele meteo extreme. Numai în luna mai, grindina a compromis aproximativ 900 de hectare de viță-de-vie în județul Vrancea, dintre care peste 400 de hectare au fost grav afectate în zona Vârteșcoiu.
Primarul comunei, Viorel Mîrza, susține că, în perioada în care sistemul funcționa, astfel de distrugeri nu s-au produs niciodată, deoarece bucățile de grindină erau fragmentate înainte de a ajunge la sol.
Fermierii cer repornirea urgentă a sistemului
După pagubele provocate în podgorii, Federația Viticultorii Vrânceni a solicitat Ministerului Agriculturii reactivarea Sistemului Național Antigrindină și adoptarea unor măsuri rapide pentru protejarea culturilor. Reprezentanții agricultorilor afirmă că lipsa intervențiilor pune în pericol unul dintre cele mai importante sectoare economice ale județului.
Potrivit acestora, nu există dovezi științifice care să confirme teoria potrivit căreia rachetele antigrindină ar reduce cantitatea de precipitații, argument invocat de o parte dintre agricultori pentru suspendarea sistemului.
De ce nu mai funcționează sistemul
Activitatea unităților antigrindină a fost suspendată în 2024, după adoptarea unei ordonanțe care prevedea realizarea unui studiu privind impactul intervențiilor asupra precipitațiilor și mediului.
Problema este că studiul nu a fost început nici până astăzi, deoarece nu au fost alocate fondurile necesare, iar pentru efectuarea lui este nevoie ca sistemul să fie din nou operațional. Astfel, autoritățile au ajuns într-un adevărat blocaj administrativ.
Deși Curtea de Apel Galați a anulat în ianuarie 2026 ordonanța care suspendase activitatea, hotărârea nu este definitivă și nu permite reluarea imediată a lansărilor.
Ce lipsește pentru reluarea activității
Ministerul Agriculturii arată că repornirea sistemului depinde de adoptarea mai multor acte normative, inclusiv a unui nou program național pentru perioada 2025–2040, actualizarea normelor tehnice, aprobarea unei noi strategii și alocarea fondurilor necesare pentru studiile de impact și testarea unor tehnologii moderne.
Specialiștii din agricultură susțin că sistemul și-a demonstrat eficiența de-a lungul anilor și că acesta trebuie modernizat, inclusiv prin digitalizare și o coordonare mai bună cu Administrația Națională de Meteorologie, pentru ca intervențiile să fie realizate doar atunci când sunt necesare.
Guvernul interimar nu poate interveni
Premierul Ilie Bolojan a declarat că actualul Executiv, aflat în regim de interimat, nu are competențele necesare pentru a adopta reformele și actele normative care ar permite repornirea sistemului antigrindină, atribuțiile sale fiind limitate la administrarea problemelor curente.
Astfel, deciziile privind reactivarea sistemului vor putea fi luate doar de un guvern cu puteri depline.
Zeci de milioane de lei pentru un sistem care nu funcționează
Chiar dacă lansările sunt suspendate, Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor continuă să funcționeze. În 2025, instituția s-a ocupat în principal de conservarea infrastructurii și de activități administrative.
Din bugetul de 96 de milioane de lei, 82,8 milioane de lei au fost cheltuite pentru întreținerea și securizarea celor 104 puncte de lansare, în timp ce aproximativ 9,3 milioane de lei au reprezentat cheltuieli de personal. Restul fondurilor au fost utilizate pentru bunuri, servicii și funcționarea instituției.
