UE. Parlamentul European a aprobat prelungirea regulamentului cunoscut drept „Chat Control”, care permite anumitor platforme online să continue scanarea mesajelor private necriptate în scopul identificării materialelor privind abuzurile asupra copiilor. Decizia a stârnit controverse deoarece, potrivit criticilor, mai mulți eurodeputați au votat împotriva măsurii decât în favoarea ei, însă regulile procedurale au făcut ca aceasta să fie adoptată.
Potrivit unei analize publicate de Reclaim The Net, votul a avut loc în ultima zi a sesiunii plenare înainte de vacanța de vară, când numeroși europarlamentari nu mai erau prezenți la Strasbourg. Din cauza procedurii folosite, pentru respingerea regulamentului nu era suficientă o majoritate a celor prezenți, ci era nevoie de o majoritate absolută a întregului Parlament European, respectiv 361 de voturi din totalul celor 720 de mandate.
În urma votului, 314 eurodeputați au susținut respingerea regulamentului, 276 au votat pentru menținerea acestuia, iar 17 s-au abținut. Cu toate acestea, deoarece tabăra care cerea respingerea nu a atins pragul de 361 de voturi, regulamentul a rămas în vigoare.
Criticii susțin că rezultatul reprezintă un paradox procedural, întrucât numărul celor care au dorit blocarea măsurii a fost mai mare decât al celor care au sprijinit-o, însă mecanismul de vot a favorizat menținerea legislației.
Situația contrastează cu votul din luna martie, când pentru respingerea aceleiași măsuri era necesară doar o majoritate simplă. Atunci, regulamentul nu a fost prelungit și urma să expire în aprilie. Între timp însă, dosarul a fost retrimis la o nouă procedură, ceea ce a schimbat regulile de adoptare.
Prin menținerea regulamentului, anumite platforme digitale pot continua să utilizeze tehnologii automate pentru detectarea conținutului ilegal în mesajele private necriptate, fără ca această activitate să necesite, în toate cazurile, un mandat judecătoresc. Comunicațiile protejate prin criptare end-to-end nu sunt vizate de actuala formă a regulamentului.
O propunere care prevedea limitarea scanării exclusiv la persoanele desemnate drept suspecți de către o instanță a obținut, de asemenea, mai multe voturi favorabile decât împotrivă, însă nici aceasta nu a întrunit majoritatea absolută necesară pentru a fi adoptată.
Printre cei care au criticat rezultatul se numără Patrick Breyer, fost eurodeputat și activist pentru drepturile civile, care a declarat că adoptarea regulamentului în aceste condiții „contravine voinței majorității deputaților care au votat și afectează credibilitatea procesului democratic”.
Breyer a susținut că monitorizarea generalizată a mesajelor private nu reprezintă o soluție eficientă pentru protejarea copiilor, argumentând că autoritățile dispun deja de instrumente precum interceptările autorizate de instanță, sesizările utilizatorilor și monitorizarea conținutului public.
Regulamentul va rămâne în vigoare până în 2028, sau până când instituțiile europene și statele membre vor conveni asupra unei variante permanente. Negocierile privind viitorul sistem sunt programate să fie reluate în luna septembrie, iar una dintre principalele teme rămâne dacă verificarea comunicațiilor private trebuie să fie una generală sau să vizeze exclusiv persoanele suspectate de infracțiuni.
