JUSTIȚIE. Curtea Constituțională a României a încheiat dezbaterile în conflictul juridic dintre Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) privind plata unor drepturi salariale restante pentru magistrați. Miza disputei ajunge la aproximativ 4,8 miliarde de lei, iar judecătorii CCR urmează să stabilească dacă există sau nu un conflict de natură constituțională între cele două instituții.
Sesizarea a fost formulată de premierul interimar Ilie Bolojan, după ce Înalta Curte a obținut în instanță obligarea Guvernului și a Ministerului Finanțelor la plata unor restanțe salariale acumulate în urma unor hotărâri judecătorești.
După audierea argumentelor ambelor părți, CCR a rămas în pronunțare, iar ședința Curții continuă cu alte sute de dosare aflate pe ordinea de zi.
Guvernul vrea includerea Parlamentului în conflict
Reprezentantul Executivului în fața Curții Constituționale, Cristina Trăilă, avocat și secretar general al Guvernului, a anunțat la începutul dezbaterilor că Executivul a depus o solicitare suplimentară prin care cere ca și Parlamentul să fie inclus în conflictul constituțional.
Potrivit acesteia, disputa ar trebui analizată între Guvern și Parlament, pe de o parte, și Înalta Curte, pe de altă parte, întrucât problema vizează modul în care sunt gestionate fondurile publice și elaborarea bugetului de stat.
Guvernul susține că instanțele de judecată ar fi depășit limitele atribuțiilor constituționale prin stabilirea unor obligații financiare majore asupra bugetului public.
„Guvernul este instituția care elaborează proiectul bugetului și stabilește prioritățile de cheltuieli, în funcție de veniturile disponibile și de situația economică a statului”, a argumentat Cristina Trăilă în fața judecătorilor CCR.
Executivul consideră că decizia instanței ar afecta principiul separației puterilor în stat și ar limita atribuțiile autorităților care gestionează finanțele publice.
ÎCCJ cere respingerea sesizării lui Bolojan
De cealaltă parte, reprezentantul Înaltei Curți a solicitat Curții Constituționale să respingă sesizarea premierului.
Instanța supremă susține că demersul Guvernului este inadmisibil și că nu există un conflict juridic constituțional între cele două instituții.
„Nu există un conflict de natură constituțională între Înalta Curte și Guvern”, a transmis juristul ÎCCJ în cadrul ședinței.
Totodată, reprezentantul instanței supreme a susținut că CCR nu trebuie transformată într-o instanță de control asupra hotărârilor judecătorești.
De unde a pornit disputa pentru miliardele de lei
Conflictul a început după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a dat în judecată Guvernul și Ministerul Finanțelor, solicitând plata unor diferențe salariale restante pentru magistrați.
În luna mai, Curtea de Apel București a admis acțiunea ÎCCJ și a obligat statul să achite drepturile salariale restante, inclusiv prin măsuri bugetare speciale.
Instanța a stabilit că plata trebuie realizată într-un anumit termen și a prevăzut penalități de întârziere de 1% pe zi, ceea ce ar putea însemna aproximativ 48 de milioane de lei zilnic, potrivit estimărilor prezentate de premierul Bolojan.
Guvernul a contestat această soluție și a susținut că plata unor asemenea sume ar produce un impact major asupra bugetului de stat.
Guvernul acuză presiuni asupra bugetului, ÎCCJ reclamă atacuri la independența justiției
Ilie Bolojan a afirmat anterior că instanțele s-ar fi substituit puterii executive în ceea ce privește gestionarea finanțelor publice și că obligația de a redistribui fonduri din buget aparține Guvernului și Parlamentului.
Premierul a precizat că obligațiile financiare totale ar putea fi chiar mai mari, deoarece există și alte solicitări venite din zona parchetelor, estimate la câteva miliarde de lei.
În replică, Înalta Curte a acuzat declarațiile premierului că ar putea afecta imaginea justiției și încrederea publică în independența instanțelor.
O decizie cu impact major asupra bugetului
Ministerul Finanțelor avertizează că o eventuală obligare definitivă a statului la plata acestor sume ar putea afecta echilibrul bugetar.
În același timp, magistrații susțin că este vorba despre drepturi salariale stabilite prin hotărâri judecătorești și care trebuie respectate.
Acum, toate privirile sunt îndreptate către Curtea Constituțională, care trebuie să stabilească dacă disputa dintre Guvern și ÎCCJ reprezintă un conflict constituțional sau dacă problema trebuie soluționată exclusiv în instanțele de judecată.
