PENSII. Vârsta de pensionare în România ar urma să crească treptat, până la 67 de ani, potrivit unei analize realizate de OCDE privind viitorul sistemelor de pensii. Raportul „Pensions at a Glance 2025” arată că majoritatea statelor europene vor fi nevoite să prelungească perioada de activitate profesională din cauza îmbătrânirii populației și a presiunilor tot mai mari asupra bugetelor publice.
Conform estimărilor organizației, România se numără printre țările în care vârsta standard de pensionare va ajunge la 67 de ani pentru bărbați și femei, însă schimbarea nu ar urma să se producă imediat, ci pentru generațiile care intră acum pe piața muncii.
Tinerii care au început să lucreze în anul 2024 sunt considerați prima generație vizată de această modificare, ceea ce înseamnă că aceștia ar putea ieși la pensie în jurul vârstei de 67 de ani, spre finalul anilor 2060.
România va depăși media europeană privind vârsta de pensionare
Raportul OCDE evidențiază faptul că mai multe state europene au început deja să ajusteze limitele de pensionare. La nivelul Uniunii Europene, media vârstei de pensionare pentru bărbați ar urma să crească de la aproximativ 64,7 ani la 66,7 ani, iar pentru femei de la 64 de ani la 66,4 ani.
În cazul României, creșterea estimată ar duce pragul la 67 de ani, peste media europeană.
În prezent, sistemul românesc prevede o vârstă standard de pensionare de 65 de ani pentru bărbați și 63 de ani pentru femei, cu un proces de egalizare între femei și bărbați programat să fie finalizat până în 2035.
Noua proiecție OCDE indică însă că, după această etapă, ar putea urma o altă majorare, în funcție de evoluția demografică și economică.
De ce se ia în calcul creșterea vârstei de pensionare
Principalul motiv invocat de OCDE este schimbarea structurii populației. În ultimele decenii, oamenii trăiesc mai mult, în timp ce numărul nașterilor a scăzut, ceea ce înseamnă că există tot mai puțini angajați care susțin financiar un număr tot mai mare de pensionari.
În sistemele publice de pensii, inclusiv în România, contribuțiile actualilor salariați sunt folosite pentru plata pensiilor curente. Pe măsură ce raportul dintre angajați și pensionari se dezechilibrează, presiunea asupra bugetului crește.
OCDE avertizează că, fără reforme, costurile cu pensiile ar putea deveni dificil de susținut pentru multe state. Printre soluțiile analizate se află creșterea vârstei de pensionare, stimularea ocupării forței de muncă și dezvoltarea pensiilor private.
Bolojan susține majorarea treptată a vârstei de pensionare
Ideea creșterii vârstei de pensionare a fost susținută și de premierul interimar Ilie Bolojan, care a declarat că este nevoie de modificări, în special în domeniile unde anumite categorii de angajați ies foarte devreme la pensie.
Acesta a făcut referire la situațiile în care unele persoane ajung să se pensioneze la vârste de 48-50 de ani, considerând că sistemul trebuie regândit pentru a fi sustenabil pe termen lung.
Sindicatele critică măsura: „Nu toți pot munci până la 67 de ani”
Planul de creștere a vârstei de pensionare nu este însă lipsit de controverse. Sindicatele atrag atenția că o astfel de măsură poate afecta în special persoanele care lucrează în condiții grele, în domenii unde efortul fizic este ridicat.
Reprezentanții angajaților susțin că nu poate exista o regulă identică pentru toate profesiile și cer menținerea unor variante de pensionare anticipată pentru cei care au muncit în condiții speciale sau care au probleme de sănătate.
În opinia criticilor, reforma trebuie să țină cont de diferențele dintre profesii, nu doar de necesitățile financiare ale sistemului de pensii.
România trebuie să găsească un echilibru între buget și realitatea socială
Creșterea vârstei de pensionare este o tendință europeană, nu doar o măsură analizată pentru România. Tot mai multe state încearcă să adapteze sistemele de pensii la noile realități demografice.
Rămâne însă o provocare pentru autorități să găsească un echilibru între nevoia de stabilitate financiară a sistemului și capacitatea reală a oamenilor de a rămâne activi pe piața muncii până la vârste înaintate.
