JUSTIȚIE. Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis să amâne până la 20 august pronunțarea hotărârii definitive în procesul intentat Guvernului României și Ministerului Finanțelor, dosar care are ca obiect plata unor drepturi salariale restante ale magistraților. Miza financiară este uriașă și se ridică la aproximativ 5 miliarde de lei, echivalentul a aproape 1 miliard de euro.
Procesul a ajuns în faza de recurs, după ce Curtea de Apel București a dat câștig de cauză ÎCCJ și a obligat Executivul să achite sumele restante, inclusiv prin efectuarea unei rectificări bugetare.
Guvernul riscă penalități dacă pierde definitiv
Potrivit hotărârii pronunțate de Curtea de Apel București, autoritățile vor avea la dispoziție 10 zile pentru a pune în aplicare decizia după ce aceasta va deveni definitivă.
În cazul în care obligațiile nu vor fi respectate, Guvernul și Ministerul Finanțelor ar putea suporta penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere, la care se adaugă o amendă zilnică reprezentând 20% din salariul minim brut pe economie.
Acțiunea în instanță a fost inițiată de președinta ÎCCJ, Lia Savonea, care susține că magistrații dețin titluri executorii neachitate de mai bine de zece ani și că neplata acestora afectează dreptul de proprietate și independența autorității judecătorești.
Guvernul cere intervenția CCR și CJUE
În cadrul procesului, reprezentanții Executivului au solicitat sesizarea Curții Constituționale (CCR) cu privire la mai multe prevederi din Legea contenciosului administrativ.
Guvernul dorește clarificarea aspectului privind posibilitatea ca instanțele să oblige statul să aloce fonduri suplimentare prin rectificări bugetare și dacă asemenea măsuri sunt compatibile cu prevederile Constituției.
Totodată, Executivul a cerut trimiterea unei întrebări preliminare către Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) și suspendarea procesului până la primirea unui răspuns din partea instanței europene.
Ilie Bolojan reclamă un conflict constituțional
Disputa dintre Guvern și sistemul judiciar s-a amplificat după ce premierul interimar Ilie Bolojan a sesizat Curtea Constituțională, invocând existența unui conflict juridic de natură constituțională între Executiv și Înalta Curte.
Potrivit Guvernului, deciziile privind întocmirea bugetului de stat, rectificările bugetare și utilizarea fondului de rezervă aparțin exclusiv puterii executive și Parlamentului, iar instanțele nu ar putea impune astfel de măsuri.
Cum au apărut restanțele salariale
Litigiul își are originea în hotărârile adoptate în 2023 de ÎCCJ și Parchetul General, prin care salariile judecătorilor și procurorilor au fost majorate cu 25%, aplicarea acestor drepturi fiind făcută retroactiv începând cu 2018.
În proiectul bugetului pentru 2026, Ministerul Finanțelor prevăzuse aproape 5 miliarde de lei pentru ÎCCJ, sumă destinată achitării acestor obligații salariale. Ulterior însă, Guvernul a decis să amâne o parte dintre plăți și să redirecționeze resurse financiare către un pachet de măsuri sociale în valoare de 1,1 miliarde de lei.
Decizia definitivă a Înaltei Curți este așteptată pe 20 august, urmând să stabilească dacă Executivul va fi obligat să achite integral aceste drepturi salariale restante.
