POLITICĂ. România ar putea ajunge din nou în scenariul alegerilor parlamentare anticipate, însă drumul până acolo este mult mai complicat decât ar putea părea. Nicușor Dan nu poate dizolva Parlamentul după bunul plac, iar Constituția impune mai multe condiții înainte ca șeful statului să poată lua o asemenea decizie.
Una dintre întrebările importante este dacă respingerea Guvernului propus de Adrian Veștea poate fi considerată prima dintre cele două tentative eșuate de învestitură necesare pentru declanșarea procedurii.
Prima respingere există deja
Constituția prevede că președintele poate dizolva Parlamentul dacă, într-un interval de 60 de zile de la prima solicitare de învestitură, Legislativul nu acordă votul de încredere și dacă au fost respinse cel puțin două solicitări de învestitură.
Nu orice desemnare a unui premier se transformă însă automat într-o încercare de învestitură.
De exemplu, Eugen Tomac, desemnat pe 4 iunie, nu a ajuns să ceară votul Parlamentului, retrăgându-se înainte de prezentarea unui Cabinet. În schimb, Adrian Veștea a depus programul de guvernare și lista miniștrilor pe 21 iunie, iar o zi mai târziu Guvernul său a fost respins, obținând 189 de voturi pentru, față de minimum 233 necesare.
Prin urmare, tentativa Veștea este considerată prima solicitare de învestitură respinsă.
Ce trebuie să facă Nicușor Dan pentru a încerca din nou
Pentru a continua procedura, președintele trebuie să desemneze un nou candidat pentru funcția de premier, după consultarea partidelor parlamentare.
Noul candidat are la dispoziție cel mult 10 zile pentru a merge în Parlament cu programul de guvernare și echipa propusă și pentru a solicita votul de încredere.
Dacă Legislativul aprobă noul Cabinet, discuția despre anticipate se încheie.
Dacă însă și această propunere este respinsă, apare problema care poate decide întregul scenariu: mai poate fi considerată respingerea Guvernului Veștea drept prima dintre cele două încercări necesare, chiar dacă între timp au trecut cele 60 de zile?
Cele 60 de zile, cheia întregului scenariu
Aici există două interpretări juridice.
Prima susține că ambele solicitări de învestitură trebuie respinse în interiorul celor 60 de zile. Dacă această interpretare este acceptată, respingerea unui nou Guvern după expirarea termenului nu s-ar mai putea adăuga celei din iunie pentru a permite dizolvarea Parlamentului.
Această opinie a fost susținută inclusiv de fostul judecător al Curții Constituționale Petre Lăzăroiu.
Există însă și o a doua interpretare, potrivit căreia cele două condiții sunt distincte: Parlamentul să nu fi reușit să formeze un Guvern în cele 60 de zile și să existe cel puțin două solicitări de învestitură respinse.
Constituția nu spune în mod explicit că a doua respingere trebuie să se producă înainte de expirarea celor 60 de zile.
Mai mult, o parte a doctrinei consideră că termenul de 60 de zile nu este unul care anulează automat efectele primei încercări după expirare. Iar o decizie CCR din 2020 lasă loc unei asemenea interpretări, vorbind despre existența a „două încercări eșuate și împlinirea unui termen de 60 de zile”.
CCR nu a lămurit exact situația de acum
Problema este că Curtea Constituțională nu s-a pronunțat într-un caz identic cu cel actual.
Prin urmare, dacă Nicușor Dan ar considera că respingerea Guvernului Veștea rămâne valabilă ca prim eșec și ar încerca să dizolve Parlamentul după respingerea unei noi propuneri, interpretarea celor 60 de zile ar putea ajunge în centrul unei dispute constituționale.
Președintele nu poate respinge guverne „la comandă”
Există și o altă limită importantă.
Nicușor Dan nu poate desemna în mod deliberat persoane despre care știe că nu vor obține votul Parlamentului doar pentru a bifa cele două respingeri.
CCR a stabilit în 2020 că dizolvarea Parlamentului reprezintă o măsură de ultimă instanță, destinată rezolvării unui blocaj constituțional real. Președintele are obligația de a încerca efectiv formarea unui Guvern și nu poate folosi desemnările doar ca instrument pentru provocarea anticipatelor.
Chiar și după două respingeri, anticipate nu sunt garantate
Un alt detaliu important este că dizolvarea Parlamentului nu devine automată după îndeplinirea condițiilor.
Constituția spune că președintele „poate” dizolva Parlamentul. Înainte de a lua această decizie, trebuie să îi consulte pe președinții celor două Camere și pe liderii grupurilor parlamentare.
Există și situații în care Parlamentul nu poate fi dizolvat, inclusiv în ultimele șase luni ale mandatului prezidențial sau în timpul stării de mobilizare, al războiului, al stării de asediu ori al stării de urgență.
Dacă decretul de dizolvare ar fi emis, alegerile parlamentare trebuie organizate în cel mult trei luni.
România poate ajunge la anticipate, dar drumul este plin de obstacole
În acest moment, scenariul anticipatelor depinde în mare măsură de interpretarea juridică a termenului de 60 de zile.
Pe scurt, traseul ar fi: Nicușor Dan desemnează un nou premier, Parlamentul respinge Cabinetul, iar președintele decide dacă prima respingere, cea a Guvernului Veștea, poate fi cumulată cu cea de-a doua pentru îndeplinirea condițiilor constituționale.
Dacă această interpretare va fi contestată, CCR ar putea ajunge să joace un rol decisiv.
Așadar, alegerile anticipate nu sunt încă la un pas distanță, dar o nouă respingere a unui Guvern ar putea deschide una dintre cele mai importante bătălii constituționale din politica românească recentă.
