EUROPA. Ursula von der Leyen este criticată dur după ce a susținut public un controversat proiect de consolidare a industriei spațiale europene, în condițiile în care afacerea de miliarde de euro nu a trecut încă prin analiza oficială a autorităților europene de concurență.
Președinta Comisiei Europene a lăudat la Paris proiectul Bromo, o alianță propusă între Airbus, Thales și Leonardo, prezentându-l drept modelul de „campion industrial european” de care Uniunea Europeană are nevoie pentru a putea concura pe piața spațială globală.
Declarația a provocat însă reacții puternice la Bruxelles. Un europarlamentar francez a acuzat-o pe von der Leyen că prin susținerea publică a fuziunii înaintea unei evaluări oficiale se ajunge la „abuz de putere” și conduită necorespunzătoare.
O afacere de miliarde, înaintea verdictului Bruxellesului
Proiectul Bromo presupune reunirea activităților spațiale ale celor trei mari companii europene. Valoarea tranzacției este estimată la aproximativ 6,5 miliarde de euro, iar obiectivul declarat este crearea unui grup suficient de puternic pentru a face față concurenței globale.
Planul este legat inclusiv de dorința Europei de a recupera teren în fața unor companii americane precum SpaceX, compania lui Elon Musk care domină în prezent segmentul internetului prin satelit prin serviciul Starlink.
Numai că, în momentul în care von der Leyen a făcut declarațiile favorabile proiectului, tranzacția nu fusese încă notificată oficial Comisiei Europene pentru o analiză de concurență. Companiile purtau discuții informale cu Direcția Generală Concurență, dar procedura oficială nu începuse.
Asta înseamnă că Bruxellesul nu a stabilit încă dacă fuziunea poate fi aprobată în forma propusă sau dacă va trebui modificată pentru a evita problemele de concurență.
Von der Leyen spune că Europa are nevoie de „campioni”
La summitul internațional dedicat spațiului, desfășurat la Paris, Ursula von der Leyen a apărat ideea că firmele europene trebuie să aibă dimensiunea necesară pentru a putea concura cu rivalii din Statele Unite și din alte regiuni ale lumii.
În opinia sa, tocmai Airbus, Thales și Leonardo încearcă să construiască acel tip de companie capabilă să ofere Europei o poziție mai puternică în economia spațială.
Poziția este parte dintr-o strategie mai largă a Comisiei Europene de modificare a regulilor privind fuziunile, astfel încât să fie luate mai mult în calcul competitivitatea globală și capacitatea companiilor europene de a crește.
Problema: concurența trebuie să decidă, nu politica
Critica venită din Parlamentul European pornește tocmai de la această situație.
Stephanie Yon-Courtin, europarlamentar francez și implicată în activitatea Parlamentului European privind politica de concurență, a contestat public faptul că președinta Comisiei a transmis deja un semnal favorabil unei fuziuni care încă trebuie analizată.
Argumentul este simplu: Comisia Europeană trebuie să evalueze o asemenea tranzacție pe baza regulilor de concurență, iar susținerea publică venită de la cel mai înalt nivel politic poate crea impresia că verdictul a fost deja anticipat.
Este cu atât mai sensibil cu cât instituțiile europene evită, în mod normal, să se pronunțe public asupra unor investigații de concurență aflate în desfășurare.
Și în interiorul Comisiei există opinii diferite
Poziția Ursulei von der Leyen nu este împărtășită fără rezerve nici în propria echipă.
Teresa Ribera, vicepreședinta Comisiei Europene responsabilă de domeniul concurenței, a avertizat că relaxarea regulilor nu trebuie să transforme procesul într-un cec în alb pentru marile companii.
Ribera a susținut că simpla creștere a dimensiunii unei companii nu înseamnă automat că Europa devine mai competitivă și că fuziunile trebuie analizate inclusiv din perspectiva efectelor asupra consumatorilor.
Contrastul este evident: în timp ce președinta Comisiei promovează Bromo drept exemplu de „campion european”, responsabila europeană pentru concurență insistă asupra necesității unor garanții împotriva concentrării excesive a puterii economice.
Europa vrea să răspundă dominației Starlink
Susținătorii proiectului au însă un argument puternic.
Industria europeană de sateliți se confruntă cu o transformare rapidă a pieței și cu presiunea unor companii americane care dispun de capital, tehnologie și capacități de producție la o scară mult mai mare.
Bromo ar reuni resursele și expertiza celor trei mari producători europeni, într-o încercare de a crea un jucător capabil să concureze la nivel mondial.
Totuși, există și critici care atrag atenția că simpla fuziune a unor producători tradiționali nu garantează că noul grup va putea reproduce modelul Starlink, care beneficiază de integrarea mai multor etape ale lanțului de producție și operare.
Ce urmează pentru mega-proiectul Bromo
În acest moment, proiectul nu are încă aprobarea finală a autorităților europene de concurență.
După notificarea oficială a tranzacției, Direcția Generală Concurență a Comisiei va trebui să stabilească dacă fuziunea poate fi acceptată în forma propusă sau dacă sunt necesare cedări de active ori alte măsuri pentru protejarea concurenței. În cazul unei investigații aprofundate, procedura poate dura câteva luni.
Astfel, declarațiile Ursulei von der Leyen au deschis o controversă care depășește simpla construcție a unui nou gigant spațial.
Pe de o parte, Europa vrea să-și creeze propriile campioane industriale, capabile să concureze cu Statele Unite și China. Pe de altă parte, chiar regulile europene privind concurența trebuie respectate înainte ca o asemenea concentrare economică să primească undă verde.
Iar întrebarea care se pune acum la Bruxelles este dacă Bromo reprezintă o soluție pentru competitivitatea Europei sau dacă liderii politici ai UE s-au grăbit să aprobe public o afacere înainte ca propriile instituții să-i verifice efectele asupra concurenței.
