DEMOGRAFIC. România se confruntă cu o problemă care se vede tot mai clar în cifrele demografice: populația scade, iar numărul persoanelor vârstnice crește. Fenomenul nu mai este privit doar ca o dificultate socială sau economică, ci este analizat și prin prisma securității naționale.
O analiză semnată de Horațiu Blidaru și publicată în revista Intelligence, editată de Serviciul Român de Informații, atrage atenția asupra efectelor pe termen lung ale declinului demografic asupra României. Autorul pornește de la date statistice și de la prevederile Strategiei Naționale de Apărare a Țării 2025-2030.
România ar putea ajunge la 14,6 milioane de locuitori
Potrivit datelor prezentate în analiză, la 1 ianuarie 2025, populația cu reședința în România era de aproximativ 19,043 milioane de persoane, cu peste 24.000 mai puține decât în anul precedent.
În același timp, România îmbătrânește. Ponderea persoanelor cu vârsta de peste 65 de ani a crescut de la 17% în 2015 la 20,3% în 2025, în timp ce rata totală de fertilitate a coborât la 1,37 nașteri pentru fiecare femeie.
Una dintre proiecțiile prezentate de autor, realizată de Eurostat, indică pentru anul 2100 o populație de aproximativ 14,6 milioane de locuitori, ceea ce ar însemna pierderea a circa 4,4 milioane de persoane față de nivelul actual.
Și scenariile Institutului Național de Statistică indică scăderi importante. Pentru 2080, variantele analizate prevăd reduceri ale populației cuprinse între 10% și 25%. În scenariul considerat mediu, populația ar urma să scadă cu aproximativ 3,3 milioane de persoane, adică 17,9% față de 2025.
Peste 4,5 milioane de români au plecat din țară
Migrația este un alt factor important analizat în material.
Autorul citează estimări ale Academiei Române, potrivit cărora, în ultimii 35 de ani, peste 4,5 milioane de cetățeni români au emigrat permanent sau temporar.
În același timp, datele prezentate pentru 2025 arată un sold pozitiv al migrației internaționale: numărul imigranților l-a depășit pe cel al emigranților cu peste 71.000 de persoane. Printre factorii care au contribuit la această evoluție se numără sosirea refugiaților din Ucraina și a lucrătorilor din afara Uniunii Europene.
Analiza atrage atenția însă că simpla compensare a pierderilor demografice prin imigrație nu rezolvă automat problema. Printre direcțiile discutate se numără stimularea revenirii românilor din diaspora, reducerea plecării specialiștilor, dezvoltarea unor centre economice în afara marilor orașe și adaptarea educației la necesarul real al pieței muncii.
Mai puțini oameni activi înseamnă presiune pe economie
Efectele demografice se propagă în mai multe domenii.
Reducerea populației active poate pune presiune asupra pieței muncii, în timp ce creșterea numărului persoanelor vârstnice poate majora cheltuielile pentru sănătate și asigurări sociale.
În acest context, analiza publicată de Revista Intelligence discută inclusiv măsuri pentru stimularea revenirii românilor plecați în străinătate. Sunt menționate programe de reintegrare profesională și antreprenorială, simplificarea recunoașterii calificărilor obținute în alte state și politici pentru atragerea controlată a forței de muncă străine.
De ce apare problema demografică în strategia de apărare
Unul dintre cele mai importante aspecte ale analizei este legătura dintre demografie și securitatea națională.
Potrivit materialului, Strategia Națională de Apărare a Țării 2025-2030 consideră declinul demografic o vulnerabilitate sistemică, deoarece reducerea populației și îmbătrânirea acesteia pot afecta mai multe dintre resursele și mecanismele prin care funcționează statul.
Scăderea populației active este asociată cu riscuri pentru sustenabilitatea economică, iar creșterea ponderii persoanelor vârstnice pune presiune suplimentară asupra sistemelor de sănătate și protecție socială.
Astfel, problema demografică este prezentată nu doar ca una despre numărul românilor, ci și despre structura populației, forța de muncă, capacitatea economică și funcționarea pe termen lung a instituțiilor statului.
