ECONOMIE. Ungaria își caută alternative la gazul rusesc și ia în calcul inclusiv resursele care vor fi produse în România prin proiectul Neptun Deep. Planul Budapestei este însă complicat de faptul că România va avea propriile necesități de acoperit, iar cantitățile disponibile pentru export nu sunt nelimitate.
Ungaria consumă anual aproximativ 8,5 miliarde de metri cubi de gaze naturale și intenționează să renunțe complet la importurile de gaze din Rusia până în toamna anului 2027. Pentru a-și acoperi necesarul, autoritățile de la Budapesta analizează mai multe variante, printre care gazele din România, gazul lichefiat care poate ajunge prin terminalul din Krk, Croația, și importurile de GNL printr-o rută din Grecia.
România ar putea fi una dintre sursele Ungariei
Principalul punct de interes pentru Budapesta este Neptun Deep, proiectul din Marea Neagră care ar urma să crească semnificativ producția de gaze a României.
Gazele ar putea ajunge în Ungaria prin interconectorul Arad-Szeged, însă aici apare o limitare importantă: România are prioritate pentru propriul consum. Astfel, eventualele cantități disponibile pentru export ar urma să fie cele care rămân după acoperirea necesarului intern.
Situația este cu atât mai interesantă cu cât, în prezent, România poate importa la rândul ei gaze prin direcția Szeged-Arad, atunci când piața și necesarul o impun. Ministerul Energiei a precizat recent că importurile sunt realizate de companiile furnizoare, în funcție de strategiile lor comerciale și de necesarul clienților.
Croația și Grecia, celelalte variante
Budapesta analizează și posibilitatea aprovizionării cu GNL prin terminalul de la Krk, din Croația. O altă variantă este accesarea gazelor lichefiate care ar putea intra în regiune prin Grecia.
Aceste soluții oferă Ungariei posibilitatea de a-și diversifica sursele, însă presupun costuri de transport și depind de capacitatea infrastructurii de gaze. În plus, niciuna dintre variante nu poate înlocui de una singură actualul sistem de aprovizionare bazat în mare parte pe gazul rusesc.
Ministrul ungar al Economiei și Energiei, Istvan Kapitany, a declarat recent că Ungaria poate renunța la gazul rusesc într-un interval de aproximativ un an, dacă evoluțiile actuale se mențin. Potrivit acestuia, țara dispune de suficiente conexiuni pentru a se aproviziona din alte surse.
Pentru România, dezvoltarea Neptun Deep schimbă însă semnificativ poziția pe piața regională a gazelor. Rămâne de văzut cât din producția suplimentară va putea fi direcționată către export și în ce condiții comerciale, după ce necesarul intern va fi acoperit.
