ECONOMIE. Mutarea unei părți importante din decizia privind funcționarea sălilor de jocuri de noroc către autoritățile locale începe să producă efecte vizibile și în calculele bugetare. Proiectul noii rectificări bugetare arată că statul estimează acum venituri din taxele aferente jocurilor de noroc cu aproximativ 749 de milioane de lei mai mici decât prevederile inițiale.
Măsura adoptată în perioada Guvernului Bolojan a oferit autorităților locale posibilitatea de a decide dacă permit sau nu funcționarea sălilor de jocuri de noroc pe teritoriul administrat. Ideea a fost ca primăriile și consiliile locale să aibă un cuvânt mai greu de spus în privința industriei jocurilor de noroc din propriile comunități.
Din punct de vedere bugetar însă, noile reguli au coincis cu o reducere importantă a încasărilor statului din acest sector.
Aproape 750 de milioane de lei dispar din estimările de venituri
Potrivit proiectului de rectificare publicat de Ministerul Finanțelor, veniturile estimate din taxele aplicate industriei jocurilor de noroc sunt revizuite în scădere cu aproximativ 749 de milioane de lei față de nivelul programat inițial.
Semnalele privind diminuarea încasărilor apăruseră încă din vară.
În perioada februarie – mai 2025, taxele de autorizare pentru aparatele de tip slot-machine au adus statului aproximativ 485 de milioane de lei.
În intervalul similar din 2026, suma a coborât la aproximativ 300 de milioane de lei.
Diferența este de 185 de milioane de lei, ceea ce înseamnă o reducere de aproximativ 38% într-un singur an.
Primăriile au primit puterea de decizie, dar procedurile s-au împotmolit
Una dintre explicațiile avansate pentru scăderea activității este blocajul administrativ apărut după schimbarea regulilor.
Autoritățile locale au primit posibilitatea de a hotărî dacă jocurile de noroc pot funcționa sau nu în localitățile respective, însă adoptarea deciziilor la nivel local s-a desfășurat lent.
Datele disponibile în timpul verii arătau că doar aproximativ 90 dintre cele circa 3.100 de unități administrativ-teritoriale adoptaseră hotărârile necesare.
În lipsa acestor decizii, activitatea operatorilor a fost afectată în mai multe zone, iar efectul se reflectă acum și în veniturile prognozate la buget.
Problema nu se oprește însă la jocurile de noroc
Cei aproape 750 de milioane de lei reprezintă doar o parte din veniturile pe care statul nu mai estimează că le va încasa în acest an.
Proiectul de rectificare indică diferențe considerabile față de programarea inițială și în cazul altor surse de finanțare.
Cea mai mare reducere apare la sumele provenite de la Uniunea Europeană și alți donatori, unde estimările sunt diminuate cu aproximativ 4,58 miliarde de lei.
La accize, veniturile sunt revizuite în jos cu aproximativ 3,68 miliarde de lei, iar în cazul veniturilor nefiscale reducerea ajunge la aproximativ 1,87 miliarde de lei.
Alte aproximativ 638 de milioane de lei dispar din estimările privind granturile aferente PNRR.
Adunate, reducerile de venituri din aceste categorii depășesc 11,5 miliarde de lei față de calculele inițiale.
Bugetul trebuie recalibrat
Situația complică ecuația bugetară într-un moment în care statul trebuie să găsească bani pentru finanțarea cheltuielilor publice și, în același timp, să mențină sub control deficitul.
În cazul jocurilor de noroc, problema are și o componentă aparte: o măsură concepută pentru a acorda comunităților locale mai mult control asupra acestei industrii are acum și un cost bugetar, prin reducerea sumelor pe care statul se așteaptă să le colecteze.
Rămâne de văzut cât din diminuarea de 749 de milioane de lei poate fi pusă direct pe seama noilor reguli și cât provine din evoluția generală a pieței jocurilor de noroc.
Cert este că, potrivit proiectului de rectificare, statul și-a redus semnificativ așteptările privind banii pe care îi va încasa din acest sector până la finalul anului.
