Acasă Politic Bolojan le dă liberalilor care au dat PNL în judecată 10 zile...

Bolojan le dă liberalilor care au dat PNL în judecată 10 zile să renunțe la procese. Alina Gorghiu îl acuză de „șantaj”

185
0

POLITIC. Ilie Bolojan le-a transmis liberalilor care au contestat în instanță deciziile conducerii Partidului Național Liberal că trebuie să aleagă între retragerea proceselor și plecarea din grupurile parlamentare ale partidului. Decizia a fost anunțată luni, după ce Biroul Politic Național al PNL a acordat conducerilor grupurilor de la Camera Deputaților și Senat mandatul de a-i îndepărta pe parlamentarii care refuză să renunțe la acțiunile judiciare. Printre cei vizați se află și senatoarea Alina Gorghiu, care îl acuză pe liderul liberal că încearcă să îi intimideze pe contestatari și califică măsura drept „șantaj”.

Alina Gorghiu refuză să renunțe la procese

Senatoarea PNL a reacționat luni, printr-un mesaj video publicat pe Facebook, în care a afirmat că nu va ceda presiunilor și nu își va retrage acțiunile din instanță. Gorghiu susține că i se cere să aleagă între apărarea drepturilor sale în justiție și păstrarea locului în grupul parlamentar al partidului în care activează de 27 de ani.

„Mă consider victima unui șantaj și o spun de la început, nu voi ceda”, a declarat aceasta, criticând decizia luată în conducerea PNL. Senatoarea a precizat că nu intenționează să renunțe la nicio sesizare sau acțiune judiciară ca urmare a amenințărilor privind excluderea din grupul parlamentar.

Gorghiu i-a cerut public lui Ilie Bolojan să reanalizeze hotărârea, pe care o consideră ilegală, să consulte specialiști în domeniu și să renunțe la ceea ce ea numește o formă de presiune asupra membrilor partidului. În opinia sa, condiționarea apartenenței la grupul parlamentar de retragerea unor procese reprezintă depășirea unei limite în conflictul intern din PNL.

Liberala a mai avertizat că se așteaptă ca atacurile la adresa sa și a colegilor care au contestat conducerea partidului să se intensifice. Ea a susținut că funcțiile de conducere din partid nu ar trebui folosite pentru a reduce la tăcere vocile divergente și a afirmat că un lider care recurge la asemenea presiuni își pierde autoritatea morală în fața colegilor.

Cum justifică Ilie Bolojan decizia conducerii PNL

Președintele liberalilor a explicat că măsura urmărește asigurarea unei poziții unitare în cadrul grupurilor parlamentare și respectarea deciziilor politice adoptate de partid. Bolojan consideră că, atunci când o formațiune stabilește o direcție într-o chestiune importantă, votul reprezentanților săi trebuie să reflecte poziția convenită la nivelul partidului.

Liderul PNL a precizat că fiecare parlamentar este liber să voteze potrivit propriilor convingeri, însă nu poate face acest lucru în contradicție cu decizia grupului din care face parte și să revendice, în același timp, apartenența la respectiva structură politică.

„Cei care contestă acest drept principial, de a face recomandări privind votul într-o problemă sau alta, au două posibilități – să retragă aceste procese sau mandatul care s-a dat conducerii acestor grupuri parlamentare este să nu mai facă parte din aceste grupuri”, a declarat Ilie Bolojan.

Acesta a susținut că măsura ține de „claritate, decență și normalitate” și a adăugat că membrii unui grup politic trebuie să respecte deciziile comune. În caz contrar, aceștia pot continua activitatea politică în afara grupului respectiv.

Procesele vizează deciziile luate la Congresul PNL

Conflictul are la bază mai multe acțiuni judiciare prin care un grup de liberali a contestat hotărârile adoptate în cadrul reorganizării partidului și deciziile prin care conducerea a stabilit recomandări privind votul parlamentarilor. Aceste demersuri au fost inițiate după schimbările produse în structura de conducere a PNL, în urma Congresului Extraordinar din iunie 2026.

În vara acestui an, Tribunalul București a dispus suspendarea provizorie a hotărârii prin care fusese convocat Congresul Extraordinar din 21 iunie, decizie care a afectat temporar efectele unor hotărâri adoptate ulterior, inclusiv cele referitoare la noua conducere și la modificările statutare.

O parte dintre liberalii care au contestat deciziile partidului au solicitat și daune morale de 250.000 de lei pentru fiecare reclamant, într-un litigiu în care suma totală cerută a fost de aproximativ 4 milioane de lei.

Printre cei care au contestat hotărârile conducerii se numără Alina Gorghiu, Lucian Bode, Hubert Thuma, Adrian Veștea, Sorin Cîmpeanu, Nicoleta Pauliuc, Monica Anisie, Ionuț Stroe și Andrei Baciu, alături de alți parlamentari liberali.

Miza actualei confruntări nu este, potrivit anunțului făcut de Bolojan, excluderea automată din PNL, ci pierderea calității de membru al grupurilor parlamentare ale partidului pentru cei care nu își retrag procesele. Astfel, conflictul dintre conducerea condusă de Ilie Bolojan și liberalii contestatari intră într-o nouă etapă, cu posibile consecințe asupra reprezentării și disciplinei parlamentare a formațiunii.