FONDURI. Guvernul Ungariei pregătește o schimbare a modului în care sunt distribuite fondurile destinate proiectelor culturale ale comunităților maghiare din Transilvania. Finanțările ar urma să fie acordate în funcție de calitatea proiectelor, performanța artistică și evaluările unor specialiști, nu în funcție de apropierea beneficiarilor de anumite formațiuni sau cercuri politice. Noua abordare ar putea produce schimbări inclusiv în județul Mureș, unde numeroase instituții și organizații desfășoară activități culturale dedicate comunității maghiare.
Anunțul a fost făcut de Ervin Nagy, secretar de stat responsabil de domeniul culturii în guvernul de la Budapesta, în cadrul unei dezbateri organizate sâmbătă, 7 noiembrie, la Cluj-Napoca. Oficialul a prezentat intenția autorităților ungare de a reduce influența politică asupra procesului de selecție și finanțare a proiectelor culturale, acordând un rol mai important experților și comisiilor de evaluare profesională.
Potrivit principiilor anunțate, accesul la finanțare ar trebui să fie deschis tuturor artiștilor, creatorilor și organizațiilor culturale, indiferent de orientarea politică sau de relațiile pe care le au cu reprezentanții puterii. Astfel, valoarea inițiativelor și capacitatea acestora de a produce rezultate culturale ar urma să devină principalele criterii de departajare.
Ce ar putea însemna schimbarea pentru organizațiile din Mureș
În județul Mureș, unde există o rețea importantă de instituții și organizații care promovează cultura și limba maghiară, modificarea criteriilor de finanțare ar putea influența modul în care sunt distribuite fondurile venite din Ungaria.
Printre potențialii beneficiari se numără teatrele, asociațiile culturale, organizatorii de festivaluri, editurile și organizațiile implicate în conservarea patrimoniului cultural. Într-un sistem bazat mai mult pe evaluări independente, proiectele ar putea fi analizate în funcție de relevanță, calitate și rezultate, iar relațiile politice ar trebui să conteze mai puțin.
Deocamdată, autoritățile ungare nu au prezentat o listă a instituțiilor din Mureș care ar putea fi vizate și nici nu au anunțat modificări concrete ale finanțărilor existente. Efectele reale vor depinde de regulamentele și procedurile care vor fi adoptate ulterior.
Peste 3,5 milioane de euro, în curs de recuperare
La dezbaterea de la Cluj-Napoca a participat și Bence Mattyasovszky-Zsolnay, vicepreședintele Fondului Cultural Național din Ungaria. Acesta a prezentat informații referitoare la verificarea unor finanțări acordate anterior în Transilvania.
Potrivit datelor comunicate de oficialii ungari, aproximativ 1,3 miliarde de forinți, echivalentul a peste 3,5 milioane de euro, se află în proces de recuperare în urma verificării unor finanțări acordate în trecut. Sumele recuperate ar urma să fie redistribuite către alte proiecte culturale, prin intermediul unor mecanisme de selecție și evaluare bazate pe criterii profesionale.
Reprezentanții guvernului de la Budapesta susțin că reorganizarea sistemului nu urmărește diminuarea sprijinului financiar pentru cultură, ci o distribuire mai echitabilă a fondurilor. Un alt obiectiv declarat este sprijinirea organizațiilor culturale independente și a comunităților mai mici, care ar fi întâmpinat dificultăți în obținerea finanțărilor în cadrul sistemului anterior.
Artiștii din Transilvania ar putea avea acces la aceleași programe ca cei din Ungaria
Planurile prezentate de autoritățile ungare vizează și extinderea accesului la programele de finanțare ale Fondului Cultural Național. Cele mai multe apeluri de proiecte ar urma să ofere condiții similare atât solicitanților din Ungaria, cât și celor proveniți din comunitățile maghiare din afara granițelor țării.
O altă schimbare importantă ar putea fi implicarea unor specialiști din Transilvania și din alte comunități maghiare în evaluarea proiectelor. În acest fel, deciziile privind acordarea finanțărilor nu ar mai depinde exclusiv de experți desemnați din Ungaria.
Budapesta a anunțat, de asemenea, intenția de a dezvolta colaborarea culturală româno-ungară, inclusiv prin activitatea Institutelor Liszt și prin susținerea inițiativelor artistice independente.
Pentru organizațiile culturale din Mureș, schimbarea ar putea însemna noi oportunități de finanțare și o competiție în care calitatea proiectelor să aibă o pondere mai mare decât influența politică. Totuși, până la publicarea noilor proceduri și a criteriilor oficiale de selecție, rămâne de văzut în ce măsură aceste principii vor fi aplicate în practică.
