JUSTIȚIE. Judecătorul Andrei Buliga, unul dintre magistrații care au decis prelungirea arestării preventive a lui Călin Georgescu până la 27 noiembrie 2026, a fost sancționat disciplinar de Înalta Curte de Casație și Justiție după ce a fost eliminat pentru fraudă de la examenul de capacitate din 2013. Identitatea magistratului, menționat în hotărârea instanței supreme doar prin inițialele „B.A.”, a fost confirmată de Consiliul Superior al Magistraturii, potrivit unei investigații publicate de Intransigent.
Cazul datează din 5 octombrie 2013, când Andrei Buliga, la acea vreme procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploiești, a fost eliminat de la examenul profesional de capacitate pentru fraudă. Situația a ajuns ulterior în fața instanței supreme, care a analizat conduita magistratului în Decizia civilă nr. 140 din 24 noiembrie 2014, pronunțată în dosarul nr. 2683/1/2014.
Numele procurorului nu apărea integral în hotărârea publicată, fiind utilizate doar inițialele „B.A.”. Pentru clarificarea identității, publicația Intransigent și Asociația Alianța pentru Drepturile Omului din România (ADOR) au solicitat informații oficiale de la CSM, în baza Legii nr. 544/2001. Răspunsul Consiliului, transmis la 5 noiembrie 2026, prin adresa nr. 6/15540, a confirmat că acțiunea disciplinară la care se referea decizia ÎCCJ îl viza pe Andrei Buliga.
CSM respinsese inițial acțiunea disciplinară
Un alt element important al dosarului este modul în care a fost soluționată inițial procedura disciplinară. La 14 mai 2014, Secția pentru procurori a CSM a respins acțiunea formulată de Inspecția Judiciară împotriva magistratului. Hotărârea a fost contestată de procurorul general al României, iar cauza a ajuns la completul de cinci judecători al Înaltei Curți.
La 24 noiembrie 2014, instanța supremă a casat hotărârea CSM și a admis acțiunea disciplinară. Din motivarea deciziei reiese că procurorul fusese eliminat de la examen pentru fraudă, iar fapta reținută consta în copierea la proba de capacitate.
În documentul analizat de Înalta Curte apare și o declarație a magistratului potrivit căreia ar fi procedat în mod asemănător și în alte situații. Hotărârea citată de Intransigent nu oferă însă detalii concrete despre acele împrejurări, astfel că mențiunea nu poate fi transformată, în lipsa altor informații, în dovada unor fraude suplimentare.
Deși a constatat abaterea disciplinară, Înalta Curte a apreciat că sancțiunea potrivită era avertismentul. Judecătorii au considerat că gravitatea faptei justifica o sancțiune disciplinară, dar au aplicat principiul proporționalității la stabilirea acesteia. La acel moment, Legea nr. 303/2004 prevedea mai multe tipuri de sancțiuni, inclusiv excluderea din magistratură, însă aceasta nu era obligatorie în cazul abaterii respective.
Cariera magistratului a continuat după sancțiunea din 2014
Potrivit cronologiei prezentate de Intransigent, la 23 ianuarie 2015, Andrei Buliga a fost numit procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploiești, prin Decretul prezidențial nr. 243/2015. Ulterior, la 23 iunie 2021, prin Decretul nr. 725/2021, a fost numit judecător la Judecătoria Alexandria, cu păstrarea gradului profesional de tribunal.
În răspunsul transmis publicației și asociației, CSM ar fi precizat că procedura legală de trecere din funcția de procuror în cea de judecător nu prevedea o etapă distinctă de verificare a sancțiunilor disciplinare anterioare. Consiliul a menționat, totodată, că magistratul a susținut și promovat interviul prevăzut de lege, în cadrul căruia erau evaluate inclusiv aspecte legate de etică, integritate și responsabilitate.
Intransigent ridică întrebări cu privire la măsura în care sancțiunea din 2014 a fost analizată în cadrul evaluării profesionale care a precedat numirea ca judecător. Informațiile publicate nu demonstrează însă că abaterea ar fi fost ascunsă sau ignorată de comisia de evaluare și nici nu oferă detalii despre discuțiile purtate în cadrul interviului.
Andrei Buliga, în completul care a decis prelungirea arestării lui Călin Georgescu
Numele magistratului a revenit în atenția publică după decizia pronunțată la 28 octombrie 2026 de Curtea de Apel București. Andrei Buliga a făcut parte din completul alături de judecătorul Dragoș-Valentin Mirea, care a admis contestația formulată de DIICOT și a dispus prelungirea arestării preventive a lui Călin Georgescu până la 27 noiembrie 2026, inclusiv.
Anterior, Tribunalul București respinsese solicitarea procurorilor de prelungire a arestării preventive și dispusese înlocuirea măsurii cu controlul judiciar. DIICOT a contestat această soluție, iar Curtea de Apel a admis contestația. Hotărârea pronunțată la 28 octombrie a fost definitivă.
Legătura dintre sancțiunea disciplinară din 2014 și decizia luată în dosarul lui Călin Georgescu trebuie însă tratată cu precizie: faptul că Andrei Buliga a fost sancționat pentru fraudă la examenul de capacitate nu demonstrează, prin el însuși, că hotărârea din 2026 ar fi nelegală sau părtinitoare. Sunt două chestiuni distincte, care nu trebuie confundate.
Dezvăluirea readuce în discuție standardele de integritate și responsabilitate profesională aplicate magistraților, mai ales în contextul unor hotărâri care privesc libertatea individuală. Încrederea publică în sistemul judiciar depinde atât de respectarea independenței judecătorilor, cât și de transparența procedurilor prin care sunt evaluate conduita și parcursul profesional al acestora.
Informațiile despre identitatea magistratului și parcursul disciplinar provin din investigația publicată de Intransigent, care indică drept documente de referință răspunsul CSM din 5 noiembrie 2026 și Decizia civilă nr. 140/2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
