Acasă Actualitate Guvernul promite patru miliarde de lei pentru primării, dar nu știe dacă...

Guvernul promite patru miliarde de lei pentru primării, dar nu știe dacă reforma va aduce economii

119
0

ADMINISTRAȚIE. Guvernul pregătește comasarea a 429 de comune din România, însă reforma administrativă vine cu o necunoscută importantă: nimeni nu poate spune deocamdată câți bani va economisi statul prin unirea primăriilor. În schimb, Executivul promite investiții de patru miliarde de lei și impozite reduse la jumătate pentru locuitorii comunităților care acceptă reorganizarea.

Ministrul Dezvoltării, Marcel-Alexandru Stoica, a prezentat vineri, 20 noiembrie, proiectul de ordonanță de urgență privind comasarea voluntară a unităților administrativ-teritoriale. Inițiativa reprezintă prima etapă a reformei administrative anunțate de Guvern.

Potrivit datelor Ministerului Dezvoltării, România are 429 de comune cu cel mult 1.500 de locuitori, în care trăiesc aproximativ 480.000 de persoane. Aceste administrații depind în proporție de peste 80% de finanțările primite de la bugetul de stat.

Deși eficientizarea cheltuielilor administrative este unul dintre argumentele reorganizării, ministrul nu a putut prezenta o estimare concretă a economiilor care ar rezulta din comasare.

„Economiile… nu putem să vorbim în momentul acesta, pentru că noi ne dorim să ridicăm calitatea serviciilor publice pentru oameni”, a declarat Alexandru Stoica, precizând că rezultatele vor putea fi evaluate pe parcursul procesului.

Astfel, Guvernul lansează o reformă de amploare fără să prezinte, deocamdată, un calcul clar al economiilor sau al costurilor totale pe care le va presupune reorganizarea administrației locale.

Cum se vor uni localitățile: decizia va aparține și cetățenilor

Proiectul permite comasarea voluntară a două sau mai multe unități administrativ-teritoriale din același județ, cu condiția ca acestea să fie învecinate, să fie conectate printr-un drum național, județean sau comunal și să formeze un teritoriu continuu.

Procedura va începe printr-o hotărâre a consiliilor locale, adoptată cu majoritate absolută. Ulterior, locuitorii vor fi chemați la referendum pentru a decide dacă sunt de acord cu unirea. Tot prin vot va putea fi stabilită și denumirea noii unități administrative.

După validarea referendumurilor, documentația va fi transmisă Ministerului Dezvoltării, care va pregăti proiectul de lege privind reorganizarea administrativ-teritorială. Decizia finală va trebui aprobată de Parlament.

Practic, mai multe primării vor fi reunite într-o singură administrație locală, fără ca localitățile componente să dispară ca așezări.

Angajații primăriilor desființate își păstrează posturile cel puțin un an

Reorganizarea ridică și problema personalului angajat în administrațiile care vor fi comasate. Potrivit proiectului, funcționarii vor fi preluați de noua structură administrativă și își vor păstra locurile de muncă timp de cel puțin 12 luni.

Ministrul Dezvoltării susține că această perioadă de tranziție va permite reorganizarea treptată a activității, inclusiv prin pensionările care vor avea loc între timp.

În fostele sedii ale primăriilor ar urma să funcționeze puncte locale de lucru, unde cetățenii vor putea solicita adeverințe, certificate și alte documente administrative. Acestea ar putea avea chiar și un singur angajat, care să preia solicitările și să le transmită administrației centrale.

Pentru anumite servicii, locuitorii ar putea fi nevoiți să se deplaseze însă la sediul noii primării.

Patru miliarde de lei pentru localitățile care acceptă comasarea

Pentru a încuraja administrațiile locale să accepte reorganizarea, Executivul propune programul „START Reforma Administrativă”, cu un buget total de patru miliarde de lei pentru perioada 2027-2028.

Banii ar urma să finanțeze proiecte de infrastructură și dezvoltare locală, precum modernizarea drumurilor, extinderea rețelelor de apă și canalizare, construirea sau reabilitarea școlilor, grădinițelor și dispensarelor.

Fiecare beneficiar selectat ar urma să primească o finanțare de cel puțin patru milioane de lei. Prioritate vor avea comunele care, după comasare, vor ajunge la cel puțin 2.500 de locuitori.

Impozite reduse cu 50% timp de cinci ani

Un alt stimulent pregătit de Guvern îi vizează direct pe proprietarii din localitățile care acceptă unirea. Impozitele pentru locuințele rezidențiale și terenurile intravilane deținute de persoane fizice vor fi reduse la jumătate, timp de cinci ani.

Ministrul Dezvoltării a oferit și un exemplu: un proprietar care plătește în prezent 100 de lei impozit ar urma să achite doar 50 de lei după comasare.

Reducerea va diminua însă veniturile bugetelor locale, iar Executivul susține că va compensa integral diferențele din fondurile alocate reformei administrative.

Buletinele, permisele și certificatele rămân valabile

Autoritățile dau asigurări că reorganizarea nu îi va obliga pe cetățeni să își schimbe imediat documentele personale. Buletinele, permisele de conducere și certificatele existente vor rămâne valabile până la expirarea termenului legal.

Actualizarea documentelor va putea fi făcută ulterior, inclusiv din oficiu și fără costuri suplimentare. De asemenea, Guvernul susține că localitățile își vor păstra identitatea, istoria și tradițiile, chiar dacă vor face parte dintr-o nouă unitate administrativ-teritorială.

Primele schimbări sunt așteptate după alegerile locale din 2028

Premierul Luca Niculescu a prezentat proiectul drept primul pas concret către reforma administrației publice, după 35 de ani.

Potrivit calendarului propus, anul 2027 va fi dedicat deciziilor comunităților și organizării referendumurilor, iar noile structuri administrative ar urma să devină funcționale după alegerile locale din 2028.

Reducerea impozitelor pentru locuitorii comunelor comasate este programată să intre în vigoare la 1 ianuarie 2029.

Guvernul intenționează să aloce și 10 milioane de lei pentru o campanie națională de promovare a reformei, prin intermediul televiziunii, internetului și altor canale de comunicare.

Deocamdată, proiectul se află în dezbatere publică, iar aplicarea măsurilor depinde de adoptarea cadrului legislativ.

Rămâne însă întrebarea de la care ar fi trebuit să pornească orice reformă administrativă prezentată drept o măsură de eficientizare: cât va costa reorganizarea, cât va economisi statul și în cât timp își va recupera investiția de patru miliarde de lei? La aceste întrebări, Guvernul nu are încă răspunsuri concrete.