DEFICIT. Nicușor Dan, noul președinte al României, a produs surpriza alegerilor și a fost aplaudat de piețele financiare internaționale. Însă urmează o misiune mult mai grea: trebuie să formeze un guvern capabil să reducă uriașul deficit bugetar, care în 2023 a ajuns la 9,3% din PIB, un record negativ chiar mai mare decât în perioada pandemiei.
Potrivit unei analize Reuters, România are cel mai mare deficit fiscal din Uniunea Europeană, iar noua conducere va fi nevoită să ia decizii dure – fie tăieri de cheltuieli, fie creșteri de venituri. În ciuda avertismentelor, Nicușor Dan a exclus înainte de vot ideea de a majora taxele, promițând în schimb o mai bună absorbție a fondurilor europene și eliminarea risipelor din sistemul public.
Banca JPMorgan a catalogat rezultatul alegerilor drept o salvare de „pe marginea prăpastiei”, iar alegerea lui Ilie Bolojan ca posibil prim-ministru a fost privită pozitiv de investitori. Atât leul românesc, cât și obligațiunile internaționale ale țării s-au apreciat, iar indicele JPMorgan privind expunerea la datoria României a fost îmbunătățit.
Cu toate acestea, provocările nu se opresc aici. Potrivit Comisiei Europene, România va înregistra în continuare un deficit bugetar foarte ridicat: 8,6% în 2025 și 8,4% în 2026, cu mult peste ținta de 7% convenită în planul multianual cu UE. În plus, ratingul de țară este în pericol: toate cele trei agenții majore – S&P, Fitch și Moody’s – mențin România la limita minimă a categoriei investment grade, cu perspectivă negativă.
Analiștii avertizează că tăierile de salarii sau pensii riscă să declanșeze proteste, mai ales că extrema dreaptă, care deține o treime din locurile din Parlament, ar putea exploata orice decizie nepopulară. Totuși, cum următoarele alegeri vor avea loc abia în 2028, noul executiv are timp să ia măsuri ferme – dacă va reuși să strângă o coaliție stabilă din cele patru partide pro-europene.
