APĂRARE. Planurile de reînarmare ale statelor membre NATO, justificate oficial ca măsuri de apărare în fața tensiunilor internaționale, riscă să aibă consecințe majore asupra mediului, avertizează un raport recent realizat de Conflict and Environment Observatory. Potrivit cercetătorilor, aceste inițiative militare ar putea duce la o creștere suplimentară a emisiilor globale de gaze cu efect de seră cu până la 200 de milioane de tone anual, punând în pericol angajamentele internaționale privind combaterea schimbărilor climatice.
Într-un context global marcat de un număr record de conflicte armate – cel mai ridicat de la finalul celui de-Al Doilea Război Mondial – bugetele militare au atins niveluri istorice. În 2023, s-au cheltuit aproximativ 2.460 de miliarde de dolari în acest domeniu. Cu toate acestea, fiecare dolar direcționat către industria de apărare contribuie indirect la deteriorarea mediului, prin emisiile suplimentare de carbon generate.
Raportul subliniază că doar statele NATO publică date clare despre consumul militar, ceea ce le face principalul punct de analiză. Potrivit estimărilor, forțele armate contribuie deja cu 5,5% la totalul emisiilor globale. Iar dacă țările membre NATO (cu excepția SUA, care are deja un buget majorat) își vor crește cheltuielile pentru apărare de la 1,5% la 3,5% din PIB – conform inițiativei ReArm Europe – acest lucru ar genera emisii suplimentare între 87 și 194 de megatone de CO₂ echivalent pe an. Evaluat la un cost social mediu de 1.347 dolari/tonă, impactul s-ar ridica la 264 de miliarde de dolari anual.
Producția masivă de armament nu doar intensifică criza climatică, ci poate, indirect, alimenta noi conflicte. Studiul menționează cazul regiunii Darfur, unde lipsa resurselor, agravată de secetă și deșertificare, a fost un catalizator al violenței.
Indicele Global al Păcii arată că, în 2023, cheltuielile militare au crescut în 108 țări, dintre care 92 sunt implicate activ în conflicte – de la Ucraina și Gaza, până la Sudanul de Sud și Republica Democrată Congo. Tensiuni latente persistă și între China și SUA (pe tema Taiwanului), precum și între India și Pakistan.
În Europa, între 2021 și 2024, bugetele pentru apărare ale statelor UE au crescut cu peste 30%, conform datelor oferite de Institutul Internațional pentru Economie și Pace. Estimările arată că numai emisiile suplimentare generate de această remilitarizare ar fi comparabile cu cele ale unei țări de dimensiunea Pakistanului.
Experții avertizează că dezvoltarea arsenalului militar nu doar că intensifică efectele încălzirii globale, dar și redirecționează fonduri esențiale care ar fi putut fi folosite pentru atenuarea schimbărilor climatice. Industria de apărare este printre cele mai poluante, întrucât produce echipamente masive din oțel și aluminiu, iar desfășurarea armatei implică consumuri uriașe de motorină, kerosen și, uneori, energie nucleară.
