ENERGIE. După liberalizarea pieței energiei, de la 1 iulie 2025, sprijinul pentru consumatorii vulnerabili va continua printr-un nou mecanism țintit, care înlocuiește plafonarea generală a prețurilor, a anunțat ministrul Energiei, Sebastian Burduja, într-un raport publicat pe rețelele sociale. Noua abordare va direcționa ajutorul exact acolo unde este cea mai mare nevoie, a subliniat ministrul.
Proiectul de Ordonanță de Urgență pentru introducerea noului sistem de sprijin a fost lansat în consultare publică pe 11 iunie. Acesta prevede acordarea unui tichet lunar pentru plata energiei electrice destinată consumatorilor casnici aflați în situații de sărăcie energetică.
Printre beneficiarii măsurii se numără persoanele singure cu un venit lunar de maximum 2.574 lei, familiile cu venit net per membru de până la 1.784 lei, precum și familiile numeroase, cele monoparentale sau persoanele cu dizabilități ori afecțiuni medicale severe.
„Niciun român care are cu adevărat nevoie nu va fi lăsat în urmă. Introducem un sistem corect, eficient și just social, care oferă sprijin direct celor care nu pot face față costurilor energetice din venituri proprii”, a afirmat Burduja.
Ministrul a prezentat aceste măsuri cu ocazia împlinirii a doi ani de mandat la conducerea Ministerului Energiei, oferind și un bilanț al activității sale. În această perioadă, România a atras 14 miliarde de euro fonduri nerambursabile pentru producție, rețele și stocare energetică, ceea ce a generat investiții private în valoare similară, în total 30 de miliarde de euro dedicate modernizării sistemului energetic național.
„Am conectat la rețea peste 1.800 MW de capacitate nouă de producție, mai mult decât în ultimii 10 ani la un loc. România a făcut un salt major spre independență energetică și dezvoltare durabilă”, a adăugat Burduja.
Printre realizările-cheie menționate de ministru în „Top 10” se regăsesc:
-Adoptarea Strategiei Energetice a României 2025–2035–2050 – prima din ultimii 17 ani;
-Semnarea contractului de 3,2 miliarde euro pentru Unitățile 3 și 4 de la Centrala Cernavodă, cu finalizare estimată în 2031–2032;
-Listarea Hidroelectrica, considerată cel mai mare succes bursier mondial în 2023;
-Demararea lucrărilor la Neptun Deep, care ar putea aduce peste 20 de miliarde de euro la buget și ar dubla producția națională de gaze;
-Adoptarea legii eolian offshore, România devenind prima țară de la Marea Neagră cu o astfel de legislație;
-Repunerea în funcțiune a grupului V de la Rovinari (330 MW), fără închiderea niciunui grup pe cărbune;
-Demararea modernizării CET-urilor din București, cu o finanțare nerambursabilă de 361 milioane euro.
Burduja a subliniat că România se află printre țările cu cele mai mici prețuri la energie din UE, datorită măsurilor de plafonare adoptate anterior, și că obiectivul său rămâne „investiții, investiții, investiții” pentru o Românie modernă, independentă energetic și respectată internațional.
