DIGITALIZARE. România ratează unul dintre cele mai importante obiective de digitalizare asumate prin PNRR – introducerea cărților electronice de identitate (CEI). În loc de progres, proiectul lansat în 2021 se confruntă cu întârzieri majore, obiective reduse și riscul unor penalizări de 264 de milioane de euro din partea Comisiei Europene.
Guvernul a aprobat recent un memorandum prin care Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a redus ținta inițială: de la 5 milioane de buletine electronice gratuite, la doar 3,5 milioane. Totodată, și bugetul proiectului a fost micșorat cu 21 de milioane de euro, ajungând de la 150 la 129 de milioane.
Rezultate departe de așteptări
Deși programul a început cu un proiect pilot la Cluj-Napoca, până la 28 august 2025 au fost emise doar 436.674 de buletine electronice, o cifră infimă raportat la ținta asumată. În plus, din cele 11 servicii digitale promise pentru integrarea CEI, doar 4 sunt funcționale, restul rămânând în stadiul de „analiză și implementare”.
MAI justifică situația prin:
-interesul redus al cetățenilor pentru noile documente,
-lipsa de experiență a personalului local,
-proceduri administrative și tehnice noi,
-capacitate administrativă insuficientă la nivel local.
Măsuri urgente pentru accelerare
Cu termenul final fixat pentru vara lui 2026, autoritățile propun:
-caravane naționale pentru colectarea cererilor și datelor biometrice,
-aplicații online pentru depunerea documentelor,
-renunțarea la vechile cărți de identitate (model 1997),
-pentru a forța tranziția la CEI.
Un nou eșec de digitalizare?
Dacă România nu își îndeplinește angajamentele, Comisia Europeană ar putea aplica o sancțiune de 264 de milioane de euro. În loc să devină un pas esențial spre modernizarea relației dintre cetățeni și stat, proiectul CEI riscă să fie perceput drept un nou exemplu de birocrație, întârzieri și bani pierduți.
La aproape patru ani de la lansare, digitalizarea buletinelor electronice se află în continuare într-un blocaj, iar România se vede pusă în fața unei curse contra cronometru pentru a evita pierderi financiare și o nouă amânare a modernizării administrației publice.
