MĂSURI. Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a discutat luni mai multe măsuri privind întărirea capacităţii de apărare a României, aprobând noua Strategie Naţională de Apărare, document pe care preşedintele Nicușor Dan îl va trimite Parlamentului pentru analiză și vot. Instituţia subliniază că, în actualul context regional, statul român trebuie să fie pregătit să gestioneze riscurile unui conflict armat amplu și de durată în apropierea frontierelor și, în paralel, să-și consolideze rezilienţa naţională.
Membrii CSAT au examinat și Planul de investiţii în industria naţională de apărare, care va sta la baza solicitării pe care România o va înainta Comisiei Europene prin programul SAFE, destinat întăririi capacităţilor de producţie din industria europeană de apărare. Până la finalul săptămânii, Guvernul va trimite formularele finale către DG DEFIS, pentru înregistrarea oficială a proiectelor.
Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, România va beneficia de fonduri în valoare totală de 16,7 miliarde de euro. Aproximativ 75% din această sumă va fi folosită pentru achiziţii militare, ordine publică și protecţie civilă, iar restul de 25% va finanţa infrastructura duală, în special segmentele de autostradă Pașcani–Siret și Pașcani–Ungheni. Programele majore prevăd obligativitatea ca cel puţin 50% din producţie să fie realizată pe teritoriul României, procent ce poate ajunge la 100% din motive de securitate.
În următoarea perioadă, Comisia Europeană va evalua proiectele transmise de statele membre, iar aprobările sunt aşteptate până la finalul lunii ianuarie. Toate programele din cadrul SAFE trebuie încheiate până în 2030, ceea ce presupune proceduri accelerate pentru investiţiile în capacităţile de producţie.
CSAT precizează că vor urma discuţii despre posibilităţile de colaborare guvern la guvern, dar şi cu mari producători europeni din domeniul apărării. Un criteriu central îl reprezintă dezvoltarea industriei româneşti, prin noi investiţii şi integrarea companiilor locale în lanţurile de aprovizionare europene. După aprobarea planului naţional, Guvernul va lansa o platformă online de tip match-making, unde vor fi listate programele aprobate și potenţialii parteneri, pentru ca firmele româneşti să îşi poată înregistra capabilităţile de producţie și dezvoltare.
