TECH. Tot mai mulți miliardari din industria tehnologiei nu se mai limitează la mutarea companiilor sau a capitalului în jurisdicții avantajoase. Următorul pas este mult mai ambițios: crearea propriilor orașe, administrate privat, cu legi, taxe și reguli stabilite de fondatori, nu de stat. O idee care, până recent, părea desprinsă din literatura SF începe să capete forme concrete în cercurile din Silicon Valley și din ecosistemul criptomonedelor.
Pentru susținători, acest model reprezintă un răspuns la ceea ce ei numesc „eșecul democrației”. Pentru critici, este o revenire mascată la un tip de feudalism modern, în care puterea aparține exclusiv celor foarte bogați.
„Statul nu mai funcționează”, spun promotorii
Potrivit Financial Times, numeroși antreprenori din tehnologie susțin că statele sunt lente, birocrația blochează inovația, iar democrația produce compromisuri care frânează progresul. În logica lor, dacă un startup poate fi condus eficient de un grup restrâns de oameni, de ce nu ar putea funcționa la fel și un oraș?
Unul dintre cei mai vocali promotori ai acestei viziuni este Balaji Srinivasan, fost director într-o companie importantă de criptomonede. El vorbește despre conceptul de „state în rețea”, comunități formate inițial online, care strâng fonduri, cumpără teren și construiesc ulterior o așezare fizică, guvernată după reguli stabilite de fondatori. În această viziune, orașul nu este condus ca o primărie, ci ca o companie, unde eficiența primează.
Cum ar funcționa un oraș privat
Modelul propus este simplu, cel puțin teoretic. O companie privată achiziționează terenul, dezvoltă infrastructura și devine administratorul localității. Aceeași entitate stabilește taxele, regulile de muncă, modul de soluționare a disputelor și organizarea serviciilor publice.
Locuitorii nu aleg primari sau consilii locale. Ei acceptă regulile în momentul mutării, asemănător acceptării termenilor și condițiilor unei platforme online. Dacă nu sunt mulțumiți, pot pleca. Pentru investitori, acest sistem oferă control și predictibilitate. Pentru rezidenți, promisiunea este un trai mai ordonat și o fiscalitate redusă.
Próspera, exemplul care deja există
Cel mai avansat proiect de acest tip este Próspera, o comunitate privată construită pe o insulă din Honduras. Acolo, taxele sunt reduse, sunt utilizate criptomonede, iar conflictele sunt rezolvate de arbitri privați, nu de instanțele clasice.
Administratorii prezintă Próspera drept un succes, invocând investiții de sute de milioane de dolari, locuri de muncă și infrastructură modernă. Autoritățile din Honduras au o perspectivă opusă și încearcă să anuleze statutul special al zonei, susținând că încalcă Constituția. Ca reacție, conducerea orașului a dat statul în judecată, solicitând despăgubiri de miliarde de dolari.
Cine stă în spatele finanțărilor
Aceste proiecte sunt susținute de investitori extrem de influenți, care au acumulat averi uriașe din platformele digitale. Printre numele frecvent menționate se află Peter Thiel, Sam Altman, Marc Andreessen și Brian Armstrong. O mare parte din finanțare provine din zona criptomonedelor, unde ideea funcționării „fără stat” este deja populară.
Pentru unii dintre acești investitori, orașele private reprezintă și o plasă de siguranță. Dacă reglementările devin mai stricte în țările dezvoltate, alternativele sunt deja pregătite.
De ce apar aceste proiecte tocmai acum
Contextul global joacă un rol important. Multe state occidentale se confruntă cu datorii ridicate, populații îmbătrânite și presiuni crescute asupra bugetelor publice. În același timp, se discută tot mai intens despre taxe mai mari pentru cei foarte bogați și despre reguli mai dure pentru marile companii.
Pentru o parte a elitelor din tehnologie, mesajul este limpede: dacă regulile se schimbă în defavoarea lor, caută un alt sistem. Iar dacă acesta nu există, îl construiesc de la zero.
Ce spun criticii
Vocile critice avertizează că aceste orașe nu sunt despre libertate, ci despre concentrarea puterii. Fără vot, fără control democratic și fără garanții reale pentru cei care nu sunt bogați sau influenți, aceste proiecte riscă să creeze enclave privilegiate, în afara regulilor care guvernează restul societății.
