FONDURI. Cu mai puțin de un an înainte de termenul-limită de implementare, Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) rămâne una dintre cele mai mari mize economice ale României. Din totalul de 21,7 miliarde de euro alocat inițial de Comisia Europeană, statul român a reușit să încaseze până în prezent 10,72 miliarde de euro, adică aproximativ jumătate din suma disponibilă. Diferența trebuie atrasă într-un interval extrem de scurt, într-un context marcat de întârzieri, reforme sensibile și un calendar de implementare foarte strâns.
Evoluția reformelor și a investițiilor finanțate prin PNRR este monitorizată public pe site-ul Ministerului Finanțelor, însă ritmul de până acum a determinat Guvernul să recurgă la o soluție de avarie: renegocierea planului. Această abordare a fost agreată la reuniunea Consiliului pentru Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN) din noiembrie 2025.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, explica atunci că România a obținut o „structură simplificată” a planului, menită să reducă presiunea asupra bugetului de stat prin diminuarea componentei de împrumuturi și să permită „o mai bună implementare” a reformelor necesare creșterii competitivității economiei. „România a încasat până în prezent 10,7 miliarde de euro din PNRR și urmează să primească până la sfârșitul anului viitor aproximativ aceeași sumă. Relansarea economică este condiționată de atragerea tuturor banilor europeni disponibili, atât din PNRR, cât și din fondurile de coeziune”, a declarat Alexandru Nazare.
În forma revizuită, PNRR are o valoare totală de 21,41 miliarde de euro, din care 13,57 miliarde de euro reprezintă granturi nerambursabile, iar 7,84 miliarde de euro sunt împrumuturi. Planul este structurat pe șase cereri de plată, dintre care trei au fost deja transmise către Comisia Europeană.
Un element esențial al renegocierii a fost reducerea numărului de jaloane și ținte, de la 518 la 390. Modificările au vizat eliminarea investițiilor cu risc ridicat de neimplementare, mutarea unor proiecte performante din componenta de împrumut în cea de granturi și introducerea unor investiții noi cu impact economic și social major, precum capitalizarea Băncii de Investiții și Dezvoltare sau achiziția de ambulanțe pentru DSU.
„2026 va fi anul PNRR, va trebui să ne concentrăm extrem de mult pe absorbția PNRR”, avertiza Alexandru Nazare.
La nivelul componentelor, execuția financiară arată diferențe semnificative. Componenta Managementul apei (C1) beneficiază de o alocare de 403,22 milioane de euro, din care au fost cheltuite 97,62 milioane de euro, reprezentând 24,2%.
Protejarea pădurilor și a biodiversității (C2) are o alocare de 395,55 milioane de euro, cu plăți efectuate de 143,5 milioane de euro, adică 36,3%.
În cazul Managementului deșeurilor (C3), din 468,95 milioane de euro au fost executate 166,06 milioane de euro, respectiv 35,4%.
Cea mai mare componentă, Transport sustenabil (C4), dispune de 5,45 miliarde de euro, cu o execuție de 2,99 miliarde de euro, adică 54,9%.
Valul Renovării (C5) are o alocare de 1,93 miliarde de euro, din care au fost utilizați 1,16 miliarde de euro, respectiv 60,2%.
În schimb, componenta Energie (C6) rămâne printre cele mai întârziate, cu 51,12 milioane de euro cheltuiți dintr-o alocare de 367,88 milioane de euro, adică doar 13,9%.
Transformarea digitală (C7) are o alocare de 1,74 miliarde de euro, cu plăți de 373,81 milioane de euro, reprezentând 21,5%.
Reformele fiscale și ale pensiilor (C8) au atras 284,79 milioane de euro dintr-un total de 556,94 milioane de euro, adică 51,1%.
Sprijinul pentru mediul de afaceri și cercetare (C9) înregistrează o execuție de 306,15 milioane de euro din 2,13 miliarde de euro, respectiv 14,4%.
Fondul local (C10) se află peste media generală, cu 846,73 milioane de euro cheltuiți din 1,65 miliarde de euro, adică 51,3%.
Turismul și cultura (C11) au o execuție de 78,78 milioane de euro din 190,62 milioane de euro, reprezentând 41,3%.
Sănătatea (C12) a utilizat 653,49 milioane de euro dintr-o alocare de 1,34 miliarde de euro, adică 48,8%.
Reformele sociale (C13) au atras 37,88 milioane de euro din 170,10 milioane de euro, respectiv 22,3%, iar Buna guvernanță (C14) se situează la 48,5%, cu 37,04 milioane de euro cheltuiți din 76,39 milioane de euro.
În Educație (C15), execuția este de 996,66 milioane de euro din 2,79 miliarde de euro, adică 35,7%.
Cea mai slabă performanță este înregistrată de RePowerEU (C16), unde din 1,75 miliarde de euro au fost cheltuiți doar 103,09 milioane de euro, respectiv 5,9%.
În ceea ce privește beneficiarii principali ai fondurilor din PNRR, cea mai mare sumă a fost atrasă de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), cu 1,767 miliarde de euro, urmată de Compania Națională de Căi Ferate „CFR” SA, cu 1,22 miliarde de euro. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a beneficiat de 713,45 milioane de euro, iar Sectorul 4 al municipiului București a atras 227,47 milioane de euro. Ministerul Finanțelor a primit 141,12 milioane de euro, în timp ce Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a atras 126,64 milioane de euro.
Printre alți beneficiari importanți se numără Societatea Națională de Transport Feroviar de Călători SA, cu 118,84 milioane de euro, Autoritatea pentru Digitalizarea României, cu 103,93 milioane de euro, Metrorex SA, cu 96,87 milioane de euro, și Serviciul de Telecomunicații Speciale, cu 91,39 milioane de euro.
În acest context, anul 2026 devine decisiv pentru România, care trebuie să recupereze într-un singur an întârzierile acumulate în patru, pentru a nu pierde miliarde de euro esențiale pentru dezvoltarea economică și socială.
