POLITIC. Guvernul României a reacționat ferm la atacurile venite din partea PSD la adresa premierului Ilie Bolojan, acuzat de presupuse manipulări legate de deficitul bugetar. La finalul ședinței de joi, purtătoarea de cuvânt, Ioana Dogioiu, a respins categoric ideea că Executivul ar fi transmis informații false.
„În mod sigur Guvernul României și premierul României nu mint. Asta v-o spun de principiu pentru orice”, a declarat Ioana Dogioiu, subliniind că poziția sa nu reprezintă un răspuns politic, ci o constatare de principiu.
Oficialul a explicat că, la începutul mandatului actualului Guvern, România se afla aproape de retrogradarea la categoria junk din partea agențiilor de rating și exista riscul suspendării fondurilor europene. Potrivit acesteia, situația a fost stabilizată în cursul anului 2025, iar PNRR a fost repus în funcțiune, în timp ce deficitul bugetar a rămas sub nivelul negociat cu Comisia Europeană, respectiv 8,4%. În același timp, costurile de finanțare au scăzut, pe fondul recâștigării încrederii piețelor financiare.
Ioana Dogioiu a precizat în repetate rânduri că nu comentează atacuri politice, inclusiv pe cele venite din partea partenerilor din coaliția de guvernare, unde PSD are șapte miniștri în Guvernul Bolojan. Întrebată direct despre acuzațiile de minciună formulate de lideri ai PSD, ea a reiterat: „Nu se minte”.
Controversa a fost declanșată de președintele PSD, Sorin Grindeanu, care, într-o intervenție televizată, a sugerat că românii ar fi fost induși în eroare în privința nivelului real al deficitului. Ulterior, fostul premier Marcel Ciolacu l-a acuzat pe Ilie Bolojan că „a sacrificat oameni, a mințit instituții și a manipulat cifre”.
La rândul său, fostul ministru al Fondurilor Europene, Adrian Câciu, a vorbit despre o presupusă „scamatorie a deficitului pe cash din 2025”. El susține că deficitul calculat pe metodologie cash nu reflectă situația reală a deficitului bugetar evaluat pe standardul ESA, indicatorul utilizat de Comisia Europeană. Potrivit acestuia, există mai multe cheltuieli și obligații care nu apar în execuția cash, dar sunt incluse în calculul ESA.
Fostul ministru indică, în primul rând, facturile restante către furnizorii de energie, estimate la aproximativ 8 miliarde de lei, care nu au fost incluse în bugetele ministerelor responsabile, dar sunt luate în calcul de autoritățile de reglementare și de instituțiile europene, cu un impact de aproximativ 0,4% din PIB asupra deficitului.
Un al doilea element îl reprezintă costurile generate de refinanțarea anticipată a titlurilor de stat, prin înlocuirea unor împrumuturi contractate la dobânzi reduse cu altele pe termen mai lung, la dobânzi semnificativ mai mari. Acest mecanism ar urma să se reflecte în metodologia ESA printr-un impact estimat la aproximativ 0,5% din PIB, echivalentul a circa 10 miliarde de lei.
De asemenea, TVA nerestituit ar putea influența deficitul cu aproximativ 0,2% din PIB, iar plățile amânate ale statului sunt evaluate la un nivel minim de încă 0,5% din PIB.
Prin cumularea acestor componente, Adrian Câciu estimează că deficitul ESA pentru anul 2025 ar putea ajunge la aproximativ 9,3% din PIB, peste nivelurile comunicate public pe baza execuției cash. În opinia sa, comparațiile între deficitul ESA dintr-un an și deficitul cash dintr-un alt an sunt nerelevante, iar evaluarea corectă ar trebui făcută doar după publicarea datelor oficiale pe standardul ESA.
Schimbul de replici amplifică tensiunile din interiorul scenei politice și readuce în prim-plan disputa legată de finanțele publice, credibilitatea Guvernului și relația cu instituțiile europene.
