INFRASTRUCTURĂ. România este indicată drept un model regional în ceea ce privește dezvoltarea infrastructurii rutiere, după ce în ultimii cinci ani a inaugurat peste 560 de kilometri de autostradă și drum expres. În același interval, Bulgaria a deschis circulației doar 69 de kilometri de autostradă, iar Ungaria 74 de kilometri de șosea rapidă.
Deși cele trei state au avut un parcurs istoric similar după căderea comunismului, evoluțiile recente sunt vizibil diferite. România a ajuns, la final de 2025, la o rețea de 1.416,3 kilometri de autostrăzi și drumuri expres, iar 2026 se anunță un an record, cu aproximativ 250 de kilometri noi estimați pentru inaugurare.
Materialul a fost realizat în cadrul proiectului european PULSE de Victor Cozmei pentru HotNews.ro, cu contribuții din partea jurnaliștilor Lily Granitska de la Mediapool.bg și György Folk de la HVG.
Fondurile europene, motorul dezvoltării în România
Rețeaua modernă de autostrăzi din România a prins contur în ultimele două decenii, în special după aderarea la Uniunea Europeană. Deși prima autostradă, A1 București–Pitești, a fost inaugurată în 1972, iar ulterior au mai existat deschideri punctuale, adevărata accelerare a venit odată cu accesarea fondurilor europene.
În 2024 au fost inaugurați 195 de kilometri de șosea rapidă, iar în 2025 alți 146,5 kilometri. În prezent, peste 840 de kilometri sunt contractați pentru proiectare și execuție, iar aproape 500 de kilometri se află în diverse etape de licitație.
Comparativ cu vecinii, România are însă cea mai redusă densitate a rețelei raportată la suprafață. Cu 1.416 kilometri la o suprafață de 238.400 km², țara are aproximativ 5,94 kilometri de șosea rapidă la 1.000 km², în timp ce Ungaria depășește 21 km la 1.000 km², iar Croația 24 km.
Bulgaria, stagnare după un boom finanțat din bani europeni
Bulgaria a început construcția autostrăzilor încă din anii ’70 și avea peste 270 de kilometri realizați la căderea comunismului, inclusiv segmente montane cu tuneluri și viaducte. În prezent, rețeaua bulgară include 875 de kilometri de autostradă.
După aderarea la Uniunea Europeană în 2007, dezvoltarea a accelerat, iar între 2010 și 2017 au fost deschiși, în medie, circa 30 de kilometri anual. Autostrăzi precum Trakia, Maritsa, Struma sau Europa au fost construite cu sprijin financiar european și au conectat Sofia de Grecia, Turcia și Serbia.
Totuși, proiectul Autostrăzii Hemus, care ar trebui să lege Sofia de Varna, a devenit simbolul întârzierilor. Începută în 1974, autostrada este finalizată doar pe jumătate și nu beneficiază de fonduri europene. Presa bulgară o numește ironic „a opta minune a lumii”, din cauza duratei exagerate de execuție.
Schimbarea mecanismului de finanțare și acuzațiile de nereguli în atribuirea contractelor au dus la blocaje majore. În ultimii șapte ani au fost deschiși doar 15 kilometri, iar instabilitatea politică și lipsa unui guvern stabil au frânat perspectivele pentru 2026 și 2027.
În acest context, companiile bulgare de construcții privesc tot mai des spre România. Reprezentanți ai sectorului susțin că, deși costurile sunt mai mari, statul român efectuează plățile la timp, ceea ce asigură predictibilitate.
Ungaria, aproape de 2.000 de kilometri și o nouă strategie
Ungaria a pornit mai devreme dezvoltarea rețelei de drumuri rapide și avea aproape 350 de kilometri la căderea comunismului. După 2000 și mai ales după aderarea la Uniunea Europeană, extinderea a fost accelerată, iar în 2015 țara ajunsese la aproape 1.400 de kilometri.
În 2025, rețeaua ungară se apropia de 2.000 de kilometri. Un exemplu recent este deschiderea unui tronson de 34,3 kilometri din autostrada M4, cu un cost estimat la circa 13 milioane de euro pe kilometru.
Totuși, guvernul de la Budapesta a modificat strategia. Din 2022, exploatarea a peste 1.200 de kilometri de autostradă a fost concesionată pentru 35 de ani companiei MKIF, apropiată cercurilor de afaceri asociate partidului Fidesz. Concesionarul va construi aproape 280 de kilometri noi și va extinde alte segmente existente. Analizele publicate de HVG arată însă că plățile pe kilometru în cadrul concesiunii sunt semnificativ mai mari decât cele din sistemul public tradițional.
Un element comun: banii europeni
România, Bulgaria și Ungaria au un punct comun esențial: fondurile europene au reprezentat principalul catalizator pentru dezvoltarea rețelelor de autostrăzi. Fără aceste finanțări, ritmul de extindere ar fi fost considerabil mai redus.
Diferențele apar însă în modul de administrare, în stabilitatea politică și în capacitatea de a menține un flux constant de investiții. În timp ce Bulgaria traversează o perioadă de stagnare, iar Ungaria își reconfigurează modelul de finanțare, România se află într o etapă de expansiune accelerată, cu obiectivul de a continua extinderea rețelei până în 2030.
